În cauză a fost analizată o pretinsă dispută dintre un avocat și un judecător în cadrul ședinței de judecată și temerile corespunzătoare ale avocatului de părtinire față de sine și clientul său. Judecătorul a invocat că a încercat doar să mențină ordinea în sala de judecată, confruntându-se cu o atitudine necorespunzătoare a avocatului.
CEDO a constatat că un observator independent ar fi avut îngrijorări legitime în ceea ce privește imparțialitatea judecătorului. Instanțele naționale au respins apărările avocatului privind părtinirea judecătorului în ansamblu, fără o analiză sau verificare reală a faptelor. Curtea a reținut că este esențial ca într-o societate democratică instanțele să inspire încredere, iar dacă există vreun motiv legitim de a crede că un judecător poate fi părtinitor într-o cauză, atunci acest judecător trebuie recuzat și înlăturat din cauză.
Curtea a reamintit existența testului subiectiv și obiectiv al părtinirii. În ceea ce privește testul subiectiv, s-a reținut că, deși avocatul a utilizat toate mijloacele la dispoziția sa pentru a contesta lipsa de imparțialitate a judecătorului, niciuna nu a funcționat în acest caz. Colegii judecătorului din instanțele naționale au respins argumentele avocatului fără o analiză sau verificare reală a faptelor. În ceea ce privește testul obiectiv s-a constatat că, referitor la manifestarea lipsei de respect față de judecată, judecătorul a ”deținut” atât funcția de judecător cât și pe cea de procuror și că nu au existat suficiente garanții pentru a exclude temerile legitime în ceea ce privește impactul acestor proceduri împotriva imparțialității judecătorului față de avocat și clienții săi.
Trimite articolul
XInutila si fara repercursiuni aceasta decizie atat timp cat cel ce judeca este intr-o pozitie privilegiata si sustinuta de cei asemeni lui.