„Obiectivul principal al guvernelor şi băncilor centrale din statele membre, unde se manifestă criza, constau, în principal, în a limita panica a cărei propagare poate avea efecte mai grave decât cauza care a determinat-o. Apoi injecţii de lichiditate şi alte măsuri administrative”, a precizat directorul BNR Bihor. De asemenea, sunt necesare măsuri care să vizeze întărirea bazei de capital a instituţiilor financiare şi înăsprirea reglemetărilor. „După cum s-a putut constata, au fost afectate mai mult economiile slab dezvolate, care dispun de instrumente mai puţine pentru apărare. De exemplu ţările baltice care au trecut de la creştere economică de 6% – 7% la stagnare”, este de părere Florica Floruţiu.
În România
Reprezentantul BNR spune că şocurile au afectat mai puţin economia românească. Motivele sunt multiple. „Creşterea economică de 8% – 9% în 2008 este printre cele mai ridicate din UE. Rata inflaţiei, care a înregistrat un vârf de 9% în iunie, a intrat pe panta descrescătoare. Deficitul extern pare să se fi stabilizat la 11% (valoare din 2007) – nivel care însă va trebui corectat”, a precizat directorul BNR Bihor.
În plus sistemul bancar din România continuă să se dezvolte. Pierderile băncilor mamă ca urmare a expunerilor pe băncile americane în faliment nu s-au răsfrânt asupra operaţiunilor din România, având în vedere faptul că, băncile din ţara noastră nu au expuneri semnificative pe instrumente financiare derivate transformate în pierderi, nici pe bănci intrate în faliment. Cursul valutar oscilează pe o piaţă liberă, dar sensibil la tot ce se întâmplă în economie, inclusiv la „promisiuni generoase”.
„Impactul limitat se datorează caracteristicilor mediului financiar din România, măsurilor de ordin prudenţial, de politică monetară şi de întărire a stabilităţii financiare adoptate de BNR”, subliniază Florica Floruţiu.
Dan Birta
Citiți principiile noastre de moderare aici!