Vor cooperative pe modelul Esztár

Se întâmplă deja la doar câţiva km de graniţa cu România, la Esztar. Iar modelul ar putea fi importat şi în România. Primul pas în acest sens s-a făcut la iniţiativa grupului Masa Bihorului-Bihari Ízvilág, a tânărului Adrian Simon care a organizat o vizită de documentare pentru primari, parlamentari, lideri politici şi jurnalişti. La Esztar, modelul de economie socială e gândit la un alt nivel decât cel funcţional actualmente în România, e conceput astfel încât oamenii să nu fie doar ocupaţi, ci ca munca lor să aducă plus valoare. În Ungaria, însuşi coonceptul de asistat social e altfel. Un ungur primeşte ajutor social de aproximativ 700 lei. În România, ajutorul social e undeva în jur de 200 lei. Primarul de Marghita, oraş în care sunt peste 200 de asistaţi social, spune că suma mică de bani pe care aceştia o primesc îi determină să se sustragă de la munca pentru comunitate. De-altfel, parlamentarul Cseke Attila care doreşte să aducă îmbunătăţiri legislaţiei în domeniu, după model maghiar explică că Guvernul de la Budapesta derulează un program naţional de muncă voluntar pentru cei care nu au loc de muncă, în cuantum de 110 milioane de euro, sumă care creşte în fiecare an, pentru ca aceştia să aibă condiţii să demareze proiecte prin care să-şi asigure existenţa. Dacă acestea se dovedesc viabile pe piaţă, competitive, atunci ele pot fi preluate sub formă de cooperative de administraţiile locale. Un model de succes în acest sens este comuna Esztar, o localitate cu 1400 de locuitori care în anul 2010 se confrunta cu o criză majoră: peste 200 de şomeri care au apărut după fârmiţarea cooperativei din comună şi cu datorii imense la gaz, ceea ce a determinat chiar întreruperea agentului termic la şcoli, grădiniţă şi la primărie. Esztar nu se află într-o zonă foarte dezvoltată a Ungaria, şi cu toate acestea e un model de dezvoltare. “Cum ar fi fost dacă ne aflam la Gyor, lângă fabrica aurului?” s-a întrebat retoric primarul de Esztar.

“Avem această provocare de a nu ne afla acolo, avem această comunitate şi vrem să aratăm câte se pot face. Chiar dacă resursele de la centru sunt din ce în ce mai puţine, aceasta nu ne împiedică să ne realizăm ideile care le avem. În 2010 când eu şi echipa am preluat conducerea primăriei am avut surpriza să găsim o altă stare de fapt decât cea pe care o anticipasem. Am preluat un buget cu găuri foarte mari şi a trebuit să reconvertim totul, să facem proiecte care vorbesc despre autoguvernare şi despre autofinanţare. În fiecare zi am dat lupte grele cu furnizorii, am fost întrerupţi de la gaz. Nu era decât o soluţie: să ne rupem radical de ceea ce ne crea probleme şi astfel s-a conturat ideea de a trece de la gaz la energii alternative. Am cumpărat cazane, am plantat 3 ha de salcie energetică, iar micii agricultoroi din zonă ne-au ajutat să ne asigurăm energia pe bază de rapiţă. O lună de zile pe an cu aceasta ne ocupăm în cadrul programului social în beneficiul comunităţii. Acum ne autosusţinem energetic, nu mai urmărim când vine omul de la gaz să închidă sau să pornească robinetul”, a explicat primarul de Esztar modul în care a evoluat comunitatea sub conducerea sa. În aceste cooperative, se realizează produse care au devenit branduri locale, dar care sunt prezente deja în lanţuri de magazine de la nivel naţional. Majoritatea brandurilor au pus în valoare tradiţiile locale. Într-o astfel de cooperativă se produic murături, în timp ce altă cooperativă e o seră, într-o alta se realizează produse de ceramică iar în alta mobilier stradal din lemn, într-o cooperativă se face ulei de floarea-soarelui în timp ce resturile sunt transformate în batoane calorice pentru animale. Acum se fac demersuri pentru ultimele autorizaţii ale cooperativei în care se vor produce brânzeturi. Săpunul din lapte de capră este un alt brand local, ca şi îngheţata de iarnă care s-a dovedit a fi un business profitabil. Unele dintre aceste cooperative s-au dezvoltat în etape. De exemplu, camera frigorifică din cadrul cooperativei în care se pun muraturi a fost reabiltată după ce doi ani la rând, Esztar a fost premiată în bani pentru bune practii.

Vizita la Esztar vine în momentul în care în România, parlamentul trebuie să se ia o decizie asupra legea privind schimbarea conceptului de cooperative în ţara noastră. „Proiectul creează şi o serie de facilităţi fiscale, astfel încat cei care lucrează individual, cei care au greutaţi în a-şi începe producţia, a-şi consolida sau a-şi recolta chiar producţia obţinută să poată să comercializeze în comun, dar cu schimbarea conceptului pe care îl aveam până acum de foarte mulţi ani, aş spune chiar zeci de ani, şi anume, că rămân proprietari”, a afirmat ministrul Agriculturii Daniel Constantin, copreşedinte ALDE.

„În egală măsura cred că trebuie să transpunem lucrul acesta în proiectul de lege, în sensul ca cei care aleg să intre în cooperative rămân proprietari pe bunuri şi în egală măsură pe produsele pe care le obţin, singura obligativitate fiind aceea de a comercializa un procent minim de 50% în comun”, a mai spus Constantin.

El a explicat că sunt vizaţi câteva sute de mii de fermieri – persoane fizice, care lucrează individual şi care au greutăţi în a-şi înfiinţa cultura în fiecare an.”Cred ca va fi un proiect care va însemna o mica evoluţie, ca să spunem aşa, în agricultură şi sper că prin trecerea de la convingere la stimularea fermierului să reuşim să avem acea formă de organizare absolut necesară pentru a fi adaptata la ceea ce înseamna astăzi economia de piaţa”, a adăugat Constantin. Prezent la întâlnirea de Esztar, preşedintele Consiliului Judeţean Hajdu Bihar a spus că personal acordă maximă importanţă comunităţilor care funcţionează după modelul Esztar: la şedinţele cu primari există timp prevăzut tocmai pentru ca aceştia să-şi poată prezenta în faţa celorlaţi exemplele de bune practici.

Modelul Esztar, pe Masa Bihorului

„Obiectivul principal al vizitei noastre de lucru a fost cel de a reda un model de bună practică despre cum poate o comună mică să se autosusțină și dezvolte prin propriile resurse. Motivația principală a fost și este încontinuare de oferirea unei alternative pentru ca micile comunități bihorene ori microregiunile să reușească în a-și promova cu succes propriile produse, chiar dacă nu beneficiează de fonduri suficiente la un moment dat nici măcar pentru a-și întreține propriile instituții, infrastructura, viața culturală sau cea de dezvoltare a comunității. Și totuși, această comună a reușit prin programul social de lucru efectuat în beneficiul comunității nu doar să stopeze șomajul local, migrația populației, ci să dea un plus valoare propriilor produse.

Legislația din Ungaria este mult mai permisivă cu administrațiile publice locale în a-și implementa politici publice locale pe linie și stil de antreprenoriat, ele având posibilitatea a cultiva și deține produse din propriile sere, a crește propriile animale, a-și achiziționa echipamente second-hand sau a fi în acționariatul unor cooperative sociale. Desigur, reușesc doar unele comune să se realizeze pe acest drum al autosusținerii, iar cei din Esztár au început deja din 2010 – 2011, într-o primă etapă concentrându-se pe implementarea unor proiecte prin care se evidenția dorința ca instituțiile comunei să nu depindă din punct de vedere energetic de vreo companie multinațională.

Masa Bihorului a dorit să continue proiectele despre brand-urile de Bihor cam în aceeași formulă pe care a lansat-o la Târgul Agro de anul trecut, astfel că, au răspuns din nou pozitiv la solicitarea noastră domnii deputați Ioan Roman și Cseke Attila, liderul ALDE Bihor – Claudiu Gligor, dar au fost prezenți și primarul municipiului Marghita, Pocsaly Zoltán, cel din Sălacea – Horváth Béla și al comunei Gepiu, Ioan Purge. Eurodeputatul Emilian Pavel a fost reprezentat prin șeful de cabinet Sergiu David. Conlucrările pe aceste tematici vor continua și în perioada imediat următoare, ținând cont și de faptul că, toți participanții au apreciat ca fiind pozitive cele realizate de această mică localitate ce numără 1400 de oameni”, a concluzionat Adrian Simon, iniţiatorul acestui demers.