Noua impozitare e terenurilor impusă prin Codul Fiscal terenurilor arabile intravilane aduce, practic, încă un jug fiscal pe spatele contribuabililor. Iar cei mai împovăraţi sunt cei din oraşele mai mici cărora grădinile le sunt acum impozitate în categoria „curţi-construcţii”, impozitul mărindu-se cu 150-200%. Un Cod Fiscal propus de fostul Guvern Ponta, moşit de întreaga clasă politică, retuşat şi pus în aplicare de actualul Guvern tehnocrat, în varianta lui finală.
Deputatul Szabo Odon (UDMR) este cel care aduce la lumină două cazuri concrete din Săcueni, cărora în decurs de zece zile Primăria din localitate le-a modificat substanţial impozitul, în baza Codului Fiscal şi a diferitelor interpretări date de normele de aplicare ale legii. Aşadar, se dă exemplul unui teren de pe strada Janos Iriny nr. 50 din Săcueni, ce fusese impozitat anul trecut cu 202 lei, pentru teren curţi construcţii, teren arabil, fâneţe şi vii. În baza un program informatic acreditat de Ministerul Finanţelor, pe 8 ianuarie 2016 Primăria Săcueni emitea o impunere pentru anul curent în valoare de 622 lei.
Explicaţia: parcele de câte 400 mp de teren arabil, fâneţe şi vii, în total 1.200 mp au fost scoase din categoriile lor de impozitare şi trecute toate în categoria de impozitare „curţi, construcţii”, mult mai piperată, fiind adăugate celor 530 mp declaraţi deja drept „curţi-construcţii” de către proprietar. Ulterior, pe 18 ianuarie, impunerea se recalcula şi se stabilea la 344 de lei. Aşadar, o creştere a impozitului cu 150%. Cum s-a ajuns la această nouă valoare? Cei 800 mp de fâneţe şi vii au fost scoşi de astă dată din categoria „curţi-construcţii”. În schimb, din cei 1.400 mp de teren arabil declaraţi de proprietar, 400 mp au fost băgaţi la „curţi-construcţii”, fiind adăugaţi celor 530 mp declaraţi deja de contribuabil.
De la Oradea citire
Szabo face o paralelă între creşterea impozitului pe terenul intravilan prin schimbarea categoriilor de impozitare şi situaţia din urmă cu trei ani, generată de Primăria Oradea, care i-a trecut pe cei cu terenuri arabile intravilane în categoria „curţi-construcţii”. Adunci, s-a plecat de la ideea că mulţi îşi declară curţile rezidenţiale ca terenuri arabile, pentru un impozit mai mic. Iniţiativa primarului Bolojan din urmă cu trei ani se regăseşte, practic, acum în interpretările oferite Codului Fiscal de care profită tot primăriile, crescându-le veniturile. Primarul Bolojan este preşedinte executiv al Asociaţiei Municipiilor din România – organism ce poate influenţa Guvernul.
„Ideea a pornit de la Oradea, unde oamenii declarau ca teren arabil, deşi erau terenuri „curţi-construcţii”. Însă Beiuş, Aleşd, Săcueni, Valea lui Mihai, Salonta, Aleşd, Nucet – toate sunt oraşe mici unde grădina chiar e grădină, fiind folosite pentru a avea ce pune pe masă, iar terenul arabil e teren arabil. Însă cei 400 mp trecuţi în categoria „curţi-construcţii” în multe situaţii dublează sau chiar triplează impozitul în oraşe unde locurile de muncă sunt puţine!”, reclamă Szabo Odon, preşedinte executiv UDMR Bihor.
„Prevederea referitoare la suprafaţa de 400 mp curţi-construcţii din lege îmi este familiară, aceasta pornind de la constatarea că în multe oraşe în principal reşedinţă de judeţ, în „Beverly Hills”-urile acestora mulţi proprietari declarau doar casa cu parcarea maşinii la categoria construcţii, iar curtea largă sau grădina o declarau arabil pentru a plăti un impozit mai mic, deşi pe acest teren nu exista decât gazon, fără nicio activitate agricolă”, scrie deputatul UDMR într-o întrebare trimisă Ministerului Finanţelor Publice, prin care cere acestui minister „o aplicare corectă a prevederilor legii în raport cu contribuabilul de bună-credinţă”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!