Născută la şase luni, cu 500 de grame, primind nota 1 la naştere, Tania Şchiop ajutată de părinţi, de cadrele medicale de la Maternitatea de Oradea şi de bunul Dumnezeu a reuşit sa învingă moartea.
În ultima perioadă, în mass-media românească auzim foarte des că doctorii nu se interesează de pacienţi, că iau şpagă, că mor datorită nepăsării. Mai rar sunt articolele prin care se aduc mulţumiri unor cadre medicale care se dedică trup şi suflet carierei lor. Cazul Taniei Şchiop, născută prematur la şase luni, cu 500 de grame, poate fi considerat o minune al lui Dumnezeu, dar această minune nu se putea realiza fără aportul unor oameni deosebiţi care, minut cu minut, încercau să ajute ca fetiţa să treacă de perioada critică şi să completeze o familie frumoasă. Un bebeluş prematur este un bebeluş născut în intervalul dintre 24 şi 37 săptămâni de sarcină. Şansele de supravieţuire a unui bebeluş născut înainte de 24 de săptămâni sunt extrem de mici.
Bebeluşii prematuri sunt mult mai fragili decât cei născuţi la termen. Aceştia se nasc, de cele mai multe ori, cu diferite probleme, principala cauză a acestui fapt fiind aceea că multe dintre funcţiile corpului nu sunt dezvoltate destul.
Călin Şchiop are 29 de ani, este kinetoterapeut în Băile Felix. Amalia are 30 de ani, este educatoare, iar cuplul s-a mutat recent într-o casă nouă la Vadu Crişului şi aşteptau sosirea celei de-a doua fiice în familia lor, după Meddea, care are cinci ani.
Amalia spune că a mers periodic la control la doctorul Titus Păiuş şi la dr. Cristina Aur, la cabinetul din Vadu Crişului. „Într-o sâmbătă, după controlul ecografic făcut la şase luni, Amalia a aflat că are tensiunea 190/160. Medicii au propus, imediat, internarea la maternitate”, povesteşte tânăra mamă. S-au făcut recoltările şi rezultatele analizelor au fost foarte proaste, indicau o infecţie la rinichi, deşi pacienta nu avea nici un semn, nici o durere care să fie asociate acestui tablou. Zilele următoare, rezultatele analizelor au fost şi mai îngrijorătoare. Tensiunea nu se regla nicicum, medicamentele nu aveau nici un efect. Miercuri, 22 ianuarie, dimineaţa medicii au decis că trebuie făcută cezariană. Operaţia a fost realizată de acelaşi cuplu de medici care a supravegheat sarcina. S-a născut Tania, avea 500 de grame şi şanse minime de a trăi. Bebeluşii prematuri au nevoie de o îngrijire specială, sunt puşi în incubatoare şi necesită o îngrijire strictă.
Sunt hrăniţi artificial, intravenos, şi uneori sunt ajutaţi să respire prin conectarea la un aparat special. Semnele vitale sunt monitorizate, doctorul este cel care hotărăşte cât timp trebuie ţinut copilul în îngrijire specială. „Aşteptam ca în orice moment să sune telefonul şi să primim cea mai proastă veste pe care ar putea-o primi un părinte”, povestesc Amalia şi Călin Şchiop. Tania însă s-a încăpăţânat şi a luptat pentru viaţă. Între viaţă şi moarte, ea a ales să trăiască. A trecut perioada critică de cinci zile, au mai trecut încă zece zile, fetiţa a început să tolereze şi mâncarea, dar nu avea tranzit. Cu asemenea probleme s-a luptat mititica trei săptămâni. Două săptămâni a stat cu tuburile pe ea. Noile descoperiri în domeniul îngrijirii neonatale sporesc şansele de supravieţuire a copiilor prematuri. Cadrele medicale de la terapie intensivă, doamna dr. neonatolog Dorobanţu Ramona, medicii din gardă au făcut tot posibilul ca Tania să prindă puteri. Îngrijirea specială şi doza de extra dragoste primită de la cei din jur au avut efecte deosebite. I-a pornit tranzitul, au început alimentarea cu 2 ml de lapte şi încet-încet, fetiţa a pus şi în greutate. În urmă cu o săptămână, Tania a ajuns acasă, în mijlocul familiei. Are deja 2800 de grame. Părinţii şi Tania mulţumesc tuturor medicilor şi cadrelor sanitare care au dovedit că sunt OAMENI şi profesionişti. Vă mulţumim!
Citiți principiile noastre de moderare aici!