Tabăra a fost împărţită pe două categorii de vârstă. „Lupişorii” şi, apoi, adolescenţii au fost organizaţi în patrule de 5-8 cercetaşi, cu activităţi separate pentru băieţi şi fete. Excepţie a fost Sfânta Liturghie celebrată în aer liber de părintele Cornel Cheţe. Un alt moment emoţionant a fost depunerea promisiunii de către nouă cercetaşi, două cercetaşe şi un drumeţ în cadrul ceremonialului de promisiune din ultima zi de tabăra, la care a fost prezent părintele Romeo Polac.
Potrivit organizatorilor, tema taberei a fost „responsabilitatea”, iar printre problemele discutate s-au găsit participarea, respectul, relaţia cu Dumnezeu şi solidaritatea. „La finalul fiecărei zile, adunaţi în jurul focului, cercetaşii îşi încheiau ziua în cel mai frumos mod posibil, prin veghea de seară, retragându-se apoi la corturile lor în silentium. Tabăra de vară este cea mai complexă şi mai mobilizantă activitate a cercetaşilor. Faptul că timp de o săptămână, toţi au renunţat la telefonul mobil, tabletă, televizor sau calculator, pentru a redescoperi frumuseţea traiului simplu în natură, poate deveni una dintre cele mai interesante experienţe de vacanţă sau poate chiar de viaţă pentru copiii şi adolescenţii din România”, mai transmite Antoniu Suciu.
Activităţile specific cercetăşeşti aut fost instalarea corturilor, adunarea lemnelor şi aprinderea focului, realizarea de construcţii doar cu ajutorul lemnelor şi a sforii, prepararea şi servirea meselor, drumeţiile şi explorarea naturii, concursurile de bucătărie şi de orientare, marele joc, precum şi diferitele ateliere cu dezbateri. Toate au avut rolul de a-i face pe tineri să înţeleagă ce înseamnă spiritul cercetăşesc şi precum şi deviza „Cercetaşi, Întotdeauna Gata!”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!