Dar judecătorii cer acum imperios o lege nouă fiindcă cea din 2011 e considerată lacunară și imprecisă, care încurajează consumul de droguri pentru că nu acoperă ca infracțiune consumul de droguri. În fapt, judecătorii au constatat că în România e o lege din 2011, în baza căreia nu pot fi pedepsiți penal consumatorii de etnobotanice. Acum această lege proastă se ad-litteram și oricine va putea deţine spre a consuma oriunde etnobotanice, fără ca poliţiştii şi procurorii să-i poată face ceva.
Pericolul însă este tot la tineri, categorie de oameni vulnerabili şi pasibili de a ajunge pacienţi sau/şi transforma în dealeri. Consumul fiind la liber, se aşteaptă ca tot mai mulţi tineri să cadă pradă tentaţiilor tot mai mari. De aici – doar un pas până la dependenţă sau sevraj care
să-I ducă pe patul de spital de la Urgenţe. Pe de altă parte, cum majoritatea adolescenţilor care gustă din etnobotanice nu au bani, vor fi puşi în situaţia de a vinde la rândul lor, pentru a se droga gratis. Şi va fi şi mai greu de demonstrat dacă tinerii fac trafic sau doar deţin etnobotanice pentru consumul propriu.
Legiuitorii au decis: poliţiştii, procurorii şi magistraţii, cu mâinile legate
În data de 12 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operațiune cu produse în sensul art. 2, lit.b din Legea nr. 194/2011 și nu intră sub incidența dispozițiilor art. 16, alin. 1 din același act normativ. Această decizie devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
Răzvan Doseanu, avocat coordonator al Societății profesionale de avocați “DOSEANU&ASOCIAȚII”, consideră că „decizia ICCJ pare șocantă la prima vedere datorită creșterii consumului de etnobotanice , în special în rândul tinerilor și chiar a minorilor. Practic orice persoană care este doar consumator de etnobotanice va putea să consume liber astfel de substanțe, fără nicio consecință de natură penală”.
Prioritate – consiliere şi tratament
Avocatul Doseanu consideră că soluția ICCJ este dată “pe fondul unor prevederi legale incomplete și confuse” cuprinse în Legea nr 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive: “Evident că prioritatea în cazul consumatorilor de etnobotanice ar trebui să o constituie asigurarea unui cadru atât legal, dar și instituțional pentru consilierea psihologică și tratamentul efectiv pentru asemenea persoane”.
Fenomen de necontrolat
“Dacă legiuitorul român nu va interveni legislativ urgent pentru o reglementare clară a incriminării consumului de etnobotanice, fenomenul riscă să escaladeze și să nu mai poată fi controlat. Practic în lipsa unei fapte penale nu mai pot fi dispuse măsuri de siguranță constând în obligarea la tratament medical sau obligarea la internare medical”, a mai declarat Răzvan Doseanu – avocat coordonator al Societății profesionale de avocați “DOSEANU&ASOCIAȚII”.
Numărul drogaţilor, cu 20% mai mult anual!
Părerile doctorilor sunt unanime: e nevoie de centre de adicţie, după cum e nevoie stringent de o legislaţie care să oblige consumatorii de droguri ajunşi la Urgenţe să urneze un tratament de dezintoxicare într-un centru specializat.
Dr. Hadrian Borcea, medic şef la UPU Oradea a transmis că săptămânal sunt între 5 – 10 oameni care ajung cu probleme de sănătate din cauza drogurilor, etnobotanice în speţă. Vârsta celor ce ajung la Urgenţe este între 15 – 25 de ani, dar au fost oameni şi de 55 de ani, drogaţi într-atât încât au avut nevoie medical în urgenţă.
Medicul apreciază că numărul persoanelor care consumă droguri şi ajung la spital creşte anual cu 15-20%.
Fără acord şi obligatoriu
Dr. Borcea spune că după tratamentul în urgenţă, cei ce se droghează ar avea nevoie de un tratament la un centru de adictologie. Astfel de centre ar fi însă doar la Cluj sau Iaşi, centre unde de altfel medicul a mai trimis pacienţi, dintre cei ce au acceptat să urmeze un tratament specializat.
Medicul psihiatru Adrian Bumbu are în vedere, de câţiva ani, dezvoltarea unui centru special pentru tratamentul de specialitate al persoanelor care se droghează şi au nevoie de ajutor. Împreună cu dr. Foldes Adalbert, dr. Bumbu şi alţi medici încearcă de ani de zile să creeze un nucleu medical specializat. Însă ca acest centru, de stat sau privat, să fie eficient, ar fi imperios necesar ca legiuitorii să impună obligativitatea tratamentului celor dependenţi, care se droghează până îşi pun viaţa în pericol şi ajung la Urgenţe.
La Spitalul Dr. Gavril Curteanu vor fi disponibile trei paturi pentru adicţie, la fel şi la secţia de Terapie Intensivă de la secţia de Psihiatrie a acestui spital. Nu e de ajuns pentru că dependenţa nu se poate vindeca la Urgenţe şi nici dacă tratamentul este optional şi doar cu acordul adultului. Asta pentru că majoritatea victimelor peste 18 ani nici măcar nu recunosc că ar avea nevoie de ajutor psihologic şi medical.
Educaţie şi prevenire
În lipsa pedepsei penale, consumul de droguri poate fi prevenit doar printr-o educaţie mult mai susţinută, venită din partea familiei şi a instituţiilor specializate.
Greul cade pe poliţiştii de la Analiza şi Prevenirea Criminalităţii, pe angajaţii de la Centrul Antidrog, dar şi pe inspectorii medicali de la Prevenire, din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică Bihor. Aceştia vor avea nevoie de mai multe resurse umane şi financiare precum şi metode noi pentru a dezvolta şi mai mult un sistem prin care să poată determina categoriile de oameni, în special la copii şi tineri să nu cadă pradă tentaţiei consumului de droguri.
Se pot strânge semnături pentru legislaţie mai dură?
Ţări în care consumul de droguri e incriminat penal au o legislaţie extrem de puternică şi o voinţă politică la fel de solidă.
Un părinte din Bihor, al cărui fiu a luat calea greşită căzând pradă consumului de etnobotanice şi de abia îl mai poate controla, ar fi interesat de strângerea a 100.000 de semnături în vederea iniţierii unui proiect legislativ care să incrimineze atât consumul cât şi să oblige la tratament obligatoriu dependenţa, fără acordul drogatului. Deocamdată, politicienii nu doar că nu s-au exprimat, ba au şi emis această prevedere legală din 12 septembrie a.c. prin care dau frâu liber consumului de etnobotanice, fără nicio precizare despre victimele acestei dependenţe.
Citiți principiile noastre de moderare aici!