Gălăţenii oferă acvarii fiindcă noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor e tot în stare de „eclozare”. Arabii dau bani. Iar ungurii se oferă chiar să creeze lacuri termale care să găzduiască Roşioara lui Racoviţă. Aceasta în timp ce autorităţile bihorene, în frunte cu sucursala Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, nu reuşesc să îngrijească de lacul din Băile 1 Mai pe care îl avem „de gata”, de la mama natură, încă de la ultima glaciaţiune.
„Protecţia naturii e un scop universal”, a motivat luni ihtiologul ungur Müller Tamás, implicat voluntar în proiect. Iar muzeograful-şef Aurel Chiriac a dus ideea mai departe: „Nu e o problemă doar a locului. Facem echipă. Ne integrăm în universalitate pentru protecţia mediului”. Bucuros de şansa proiectului internaţional, bio-muzeograful Adrian Gagiu regretă însă că viitorul sediu al Muzeului e tot în chinurile facerii, în condiţiile în care acva-vivariile din proiect ar fi putut găzdui la Oradea reproducerea speciilor periclitate din Băile 1 Mai.
În esenţă, specialiştii din Galaţi şi Gödöllő (Ungaria), vor recolta marti, din Ochiul Mare, 45 de Roşioare termale şi 15 melci termali pe care vor încerca să-i aclimatizeze şi să-i înmulţească în medii artificiale. Puieţii obţinuţi din cele două specii endemice vor fi aduşi în rezervaţia din Băile 1 Mai iar din următoarele generaţii se vor păstra exemplare ca rezervă în cazul unei noi secări a Ochiului Mare.
Din era glaciară şi până acum or fi fost secete mai aspre decât cea de anul trecut. Totuşi, expertul din Bihor al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) nu şi-a modificat încă opinia cum că nu extracţia excesivă de apă termală ci seceta din 2012 ar fi fost cauza scăderii drastice de nivel a rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, care a periclitat speciile endemice de nufăr termal, melc termal şi Roşioara lui Racoviţă. „E ciudat ca izvorul care alimentează lacul de milenii să se fi obturat tocmai acum”, a comentat laconic, ieri, directorul Muzeului Ţării Crişurilor (MŢC) – Aurel Chiriac.
Dar cum muzeografii nu au avut sorţi de izbândă în disputa logică cu reprezentantul guvernamental al ANRM în Bihor, soluţia pentru salvarea speciilor unice în lume a venit din alte părţi.
Recoltează marti
Luni, reprezentanţii MŢC au prezentat partenerii dintr-un proiect internaţional a cărui scop este să creeze rezerve genetice în cazul unei posibile secări a Ochiului Mare din Băile 1 Mai. Astfel, în cadrul programului de monitorizare pe anul 2013 şi de cercetare a rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, aflată în custodia MŢC, în perioada 19-20 august demarează activităţile din cadrul proiectului „Reproducerea în captivitate şi menţinerea ex situ de populaţii de Scardinius racovitzai şi Melanopsis parreyssii”, finanţat cu 13.000 de dolari de fundaţia The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite). Durata proiectului este de 18 luni. Activităţile din proiect se desfăşoară în colaborare cu două instituţii partenere: Acvariul din Galaţi (din Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii „Răsvan Angheluţă” ), reprezentat de ihtiologul dr. Gabriela Grigoraş şi dr. Cecilia Şerban, malacolog (specialist în moluşte), precum şi Universitatea „Szent István” din Gödöllő (Ungaria), Facultatea de Ştiinţe Agricole şi ale Mediului, reprezentată de dr. Müller Tamás, ihtiolog, împreună cu dl. Tatár Sándor, colaborator din partea Asociaţiei pentru Protecţia Mediului Tavirózsa din Veresegyháza (Ungaria). Scopurile proiectului sunt reproducerea şi menţinerea în captivitate a unei rezerve de indivizi din cele două specii endemice, precum şi studierea biologiei acestora. Prin aceasta se va putea asigura şi o rezervă genetică pentru reintroducerea celor două specii endemice, în cazul degradării ireversibile a habitatului lor natural şi a populaţiilor lor din rezervaţie, afectate de scăderea şi fluctuaţiile de debit ale izvorului termal sublacustru care alimentează rezervaţia.
Presimt altă secare
Momentan, pe perioada de vară, situaţia din rezervaţie e stabilă, dar pe baza experienţei din anii 2011-2012, muzeografii estimează că sezonul rece va aduce noi scăderi drastice ale nivelului apei din lacul termal, pe care MŢC va încerca să le compenseze pe cât posibil, ca şi în anii trecuţi, prin pomparea de apă dintr-un foraj, cu ajutorul firmei concesionare a zăcământului hidro-geotermal şi al ISU. „Sperăm să nu se mai repete ce s-a întâmplat anul trecut dar trebuie să luăm şi măsuri de prevenire”, a declarat ieri directorul MŢC, Aurel Chiriac. În continuare, bio-muzeograful Adrian Gagiu a explicat că MŢC a apelat la instituţii de prestigiu, cu experienţă în înmulţirea în captivitate, cărora le-a mulţumit pentru colaborarea pe bază de voluntariat. „Fundaţia prinţului saudit nu oferă salarii pentru proiectele de conservare a naturii”, a precizat Gagiu.
Sediu „răs-clocit”
Întrebat de ziarişti de ce trebuie duse exemplarele de Roşioară şi melc termal la distanţe mari pentru reproducere, Gagiu a răspuns că dacă noul sediul al MŢC ar fi fost gata, acva-vivariile din proiect ar fi putut găzdui fără probleme înmulţirea artificială, cu inducere hormonală. „Am depus multe eforturi pentru procedurile de recoltare de exemplare din specii endemice dintr-o rezervaţie naturală, fiind nevoie şi de o derogare ministerială de la Legea Mediului. E foarte strictă şi legislaţia de introducere de specii noi pe teritoriul unei alte ţări”, a mai explicat Gagiu.
Îngheaţă lapţii Roşioarei
Ihtiologulul Gabriela Grigoraş a dat asigurări în ce priveşte condiţiile optime de transport a exemplarelor vii până la Galaţi. Iar ihtiologul ungur Müller Tamás a spus că pe lângă procedurile de înmulţire pe cale hormonală, la Gödöllő „se va şi îngheţa spermă de la Roşioara termală” pentru a se apela la ea în cazul unei situaţii limită. Totodată, dr. Müller Tamás a anunţat că s-au făcut demersuri pentru identificarea, în Ungaria, a unor izvoare termale din care să se creeze lacuri termale prielnice pentru popularea cu Roşioara lui Racoviţă.
Lacul Ochiul Mare are „pleoapele” grele…
Citiți principiile noastre de moderare aici!