Tânărul nu e doar o promisiune a teatrului orădean, ci şi un exemplu că atunci când îţi doreşti ceva cu adevărat nimic nu îţi poate sta în cale.
-Ai studiat matematică- informatică la Gojdu, ai fost admis la Facultatea de Telecomunicaţii, dar azi te regăsim în distribuţiile Teatrului Regina Maria. O traiectorie oarecum greu de anticipat.
-A.G. Am vrut foarte mult să fac film. Am fost sigur că doresc 100% să fac film. Mi-am dorit să fac film în America, dar nu s-a putut. În Anglia, exista un program prin care Guvernul plătea facultatea, cu condiţia ca după finalizarea studiilor să rambursezi banii din salariu. După ce am terminat liceul, am fost admis la Telecomunicaţii, dar am ştiut că nu asta doresc să fac, că era doar ceva tranzitoriu. Orice altă meserie, decât a fi actor mi se părea tristă. Nu suportam gândul că aş putea să fac altceva. Şi aceasta cu teatrul nu a fost o decizie de moment. De mic îmi plăcea să mă uit la filme, la seriale. Din desene animate, dar şi din filme artistice am învăţat engleza. La un moment dat învăţam chiar dialecte englezeşti din filme. Atunci mi-am dat seama că după ce se termina filmul eu nu ieşeam din starea personajului cu care mă asociam. Continuam să fiu acel personaj.
Important e că nu ai permis nimănui să-ţi omoare visul.
A.G. Atunci când vizionez un film niciodată nu pot să întrerup vizionarea. Nu pot să vizionez şi să adorm, eventual să reiau filmul de unde l-am întrerupt. Pentru mine a viziona un film e ca un traseu care trebuie parcurs.
Cum ai reuşit să fii admis la University of West London?
A.G. Sincer, iniţial am aplicat la Regie. Şi am fost admis. Dar am decis să nu mă duc, fiindcă doream să fac film, să fiu actor. Aşa că după liceu m-am angajat într-un centru comercial. Când eram liber învăţam din Shakespeare. Sincer, nu ştiam că am talent. Am decis să-mi aştept momentul şi am aplicat anul viitor la Actorie, apoi am fost chemat la audiţii. Trebuia să prezentăm nişte monologuri şi un cântecel. Ştiam că asta îmi doresc şi cel mai bun profesor mi-a fost un film: Hamlet. Audiţiile au început înainte ca noi să ştim, eram 20-30 pe un loc, ne-au chemat pe toţi într-o sală, unde profesorii au vrut să vadă cum răspundem la comenzile regizorale. Nu am avut nici o emoţie. La audiţii am simţit că am fost bun. Peste o săptămână am primit felicitări pentru că am fost admis. Recunosc însă că nu mi-a fost uşor să mă integrez. Tot timpul am lucrat să mă întreţin. De altfel, toţi studenţii lucrează în Anglia. Şi programul la facultate, dar şi cel de la locul de muncă erau flexibile astfel încât să nu mă simt încurcat din acest punct de vedere.
Ceea ce ai învăţat la Londra a fost conform aşteptărilor tale?
A.G. Am învăţat multe lucruri: cum să fim o companie independentă, să fim fundraiser- să strângem fonduri pentru proiectele noastre. Am făcut apoi foarte multe proiecte studenţeşti cu colegii de facultate. Şansa era să ajungi cu filmul într-un festival să fii cunoscut.
– Care e modelul tău de actor?
– A.G. Daniel Day Lewis, primul actor care a câştigat trei Oscaruri. În 1989 a stat în scaun cu rotile 16 ore pe zi, timp în care nu vorbea şi nu se hrănea singur numai pentru a intra în rol. Îi ştiu biografia… În 2013 a luat al III-lea Oscar. Dar nu de aici pornim. Asta-i ţinta mea: să ajung în acel punct în care să trăiesc personajul, să fiu acel personaj.
– Eterna întrebare pentru cei care reuşesc să studieze în străinătate: „De ce te-ai întors acasă?”
-A.G. Sincer îmi era foarte dor de ţară. Şi am simţit că am nevoie de o pauză. Am lucrat foarte mult la proiectul de dizertaţie. Am fost Dracula, un spectacol de trei ore, a fost epuizant, a fost un spectacol cu foarte multe intrări, cu probleme de sincron, de coregrafie.
Shakespeare te-a urmărit pe tot acest parcurs de la admitere până la debutul oficial pe o scenă a unui teatru mare. Acum te putem vedea în „A douăsprezecea noapte”!
A.G. Sincer, chiar îmi place foarte mult ceea ce fac. Simt că sunt fericit. Şi la urma urmei, despre aceasta este vorba…
FACT BOX
Carte de vizită:
Data naşterii: 31 ianuarie 1989
Studii: University of West London, Drama – Acting for Stage and Media 2009-2012
Activitate teatrală:
Dracula în DRACULA, regia Nick Rawling, Compania: Arthur C. Theatre, 2012
Joseph Schmitz în THE FIRE RAISERS, regia Emmett Tamms, Compania: Davis, 2011
Various în MUSICAL THEATRE, regia Paul Morrison, Compania: Arthur C. Theatre, 2011
Teatrul din Oradea:
Curio în „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia artistică Alexandru Mâzgăreanu
Film:
Alex în SUPERNOVA, regia Josh Bamber, scurtmetraj, 2012
Viktor în VIKTOR, regia Alin Pinţa, scurtmetraj, 2011
Dom în CONTINUITY, regia Josh Bamber, scurtmetraj, 2012
Citiți principiile noastre de moderare aici!