Poţi doar să tinzi la măestria şi vocea fermă a lui David Gilmour, la „nebunia” tobelor lui Nick Mason sau la efectele lui Rick Wright. Speak Floyd, singura trupa tribute Pink Floyd din România, aduce cu curaj muzica progresivă a titanilor britanici în club, spre bucuria mai multor generaţii. O face cu profesionalism, cu pasiune, cu străduinţă.
Vineri seara, în Window Pub a fost o reuniune de fani, începând de la cei de 15-16 ani, până la cei de 60. Încă de la acordurile primei piese, „On the turning away”, vocile din sală au ţinut pasul cu cei de pe scenă. „Time”, „Money”, „Run like Hell”, „Us and Them”, „High Hopes”, piese foarte cunoscute de pe albumele „Dark Side Of The Moon”, „Wish You Were Here”, „The Wall”, „A Momentary Lapse Of Reason” şi „The Division Bell” au însemnat două ore de concert într-o atmosferă de excepţie. „Ochiul” montat deasupra scenei, pe care au fost proiectate imagini psihedelice, a amintit de ultimul turneu Pink Floyd din 1994. Piesa serii, „Wish you were here”, cântată şi la bis, a adunat la unison vocile din clubul arhiplin.
Imediat după concert am primit pe adresa redacţiei un lung şi plin de entuziasm e-mail de la Sorin Cosma. „Este ora 2:03. Am sosit acasă de la concertul trupei Speak Floyd, (parafrază la Pink Floyd). Au concertat la Winow Pub, de sub „Pasajul Vulturul Negru, (o „bijutierie” arhitecturală a oraşului nostru). S-a cântat doar Pink Floyd! (…) A fost un REGAL de muzică! A fost fantastic! A fost excepţional ! A fost apogeul muzicii! M-am făcut piele de găină ! M-au scuturat frigurile şi mi-am făcut cruce de vreo 10 ori, şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că mi-a dat să trăiesc asemenea clipe de viaţă !… Nu mai am cuvinte… A trebuit să împart cu cineva bucuria asta!” Aşa au simţit mulţi după concert. Bravo, Speak Floyd, mission accomplished! Se pare că am fost cu toţii, pentru câteva ore, on The Dark Side of The Moon.
Citiți principiile noastre de moderare aici!