Liceele orădene „Aurel Lazăr” şi „Onisifor Ghibu” au aniversat joi, la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai”, împlinirea a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române din 1859. Evenimentul intitulat „Arc peste timp” va deveni o tradiţie la care s-a raliat şi Asociaţia Studenţilor la Istorie „Gheorghe Şincai”.
În deschidere, directorul lăzărist Ioan Micu i-a încurajat pe liceeni să se ataşeze sufleteşte de sărbătoarea naţională din 24 Ianuarie, mărturisindu-le că: „Aveam nouă ani când, prima dată după război, orădenii s-au prins într-o Horă a Unirii care a înconjurat clădirea Teatrului”.
Fără vorbe patriotarde
În continuare, directorul Bibliotecii Judeţene, Ligia Mirişan a salutat puntea de comunicare dintre cele două licee orădene care au ales să serbeze împreună Mica Unire. „Voi, tânăra generaţie, vă puteţi bucura o dată în plus de astfel de evenimente aflate în conştiinţa noastră, a tuturor. Să încercăm să păstrăm în sufletele noastre un 24 Ianuarie nu prin vorbe patriotarde ci prin unire în cuget şi simţiri. Voi, liceenii de la Lazăr şi Ghibu, daţi acum un bun exemplu în acest sens”, a mai spus Mirişan.
Criză a valorilor morale
Un mesaj tranşant a transmis şi directorul Liceului „Onisifor Ghibu”, profesorul de matematică Pop Mircea. În introducere, acesta a arătat că la fel ca la nunţile, botezurile şi onomasticile din familie, prin parteneriate de genul Lazăr – Ghibu se formează legături în familia spirituală.
„Înaintaşii noştri ne arată că educaţia şi şcoala sunt valori pentru care merită să lupţi. Societatea de astăzi trece printr-o criză a valorilor morale, abundând de figuri care promovează îmbogăţirile materiale rapide. Eu vă doresc să fiţi continuatori ai reformatorilor români din secolul XIX”, i-a îndemnat Mircea Pop pe tineri.
Cuza, ca model
Despre semnificaţia istorică a Unirii Mici a vorbit apoi istoricul universitar Ion Zainea, care a punctat din start că Alexandru Ioan Cuza merită luat ca model de lider chiar dacă nu a fost un om perfect.
Zainea a amintit că ideea unităţii de limbă, credinţă şi obârşie a românilor a fost lansată de cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce, idee preluată şi dezvoltată apoi de coriferi ai Şcolii Ardelene precum Samuil Micu şi Gheorghe Şincai înainte de a izbucni şi cu ocazia Revoluţiei de la 1848.
Însă oportunitatea unirii efective a apărut abia la 1859, când românii au găsit calea de a se plia pe deciziile Convenţiei de la Paris.
„Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales pe 24 ianuarie ca domn pe Cuza Vodă, ocolind abil cerinţele Convenţiei de la Paris. Înainte de a fi ales, pe 5 ianuarie, ca domn al Moldovei, Cuza era colonel în armata Moldovei şi prefect al unui judeţ din sudul Moldovei. Într-o domnie de doar şapte ani, petrecută mereu sub sabia lui Damocles, a reuşit să pună bazele unui stat modern, într-o curajoasă încercare de a elimina decalajele dintre Principatele Române şi Occident, decalaje pe care dorim să le depăşim şi astăzi”, a obervat Ion Zainea.
Dintre reformele înfăptuite de Cuza, universitarul Zainea a remarcat cea agrară, subliinind că împroprietărirea ţăranilor a însemnat foarte mult pentru aceştia şi pe plan psihologic, nu doar material.
Cuvântările manifestării de ieri au fost „împănate” cu momente artistice oferite de liceenii coordonaţi de profesoarele Livia Ghiurcuţa („Aurel Lazăr) şi Rodica Ivan (Onisifor Ghibu). Tinerii au mai putut viziona şi expoziţiile dedicate Unirii Mici de către bibliotecari precum şi publicaţia liceală „Arc peste timp”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!