Companiile ce caută resurse de hidrocarburi neconvenţionale, cum sunt controversatele gaze de şist, se apucă de treabă în Bihor. În luna decembrie a anului trecut, Guvernul Ponta a aprobat două acorduri de concesiune între Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) şi două companii străine, pentru explorare-dezvoltare-exploatare în Bihor. Fără nicio dezbatere publică în prealabil. Ca urmare, bihorenii nu au decât să se supună deciziilor impuse de la Bucureşti!
O firmă canadiană înfiinţată abia în 2010 – East West Petroleum – a primit aprobare guvernamentală pentru perimetrul de exploatare de la Tria (comuna Derna), pe o suprafaţă de 1.000 kilometri pătraţi. Pe propriul site, compania anunţă că va trece la forarea de sonde în prima jumătate a acestui an! De fapt, canadienii au doar 15% participaţiune din acest perimetru de exploatare, după ce a concesionat, la rându-i, acest perimetru către compania sârbească NIS – de fapt un subsidiar al ruşilor de la Gazprom. Un alt perimetru de exploatare unde încep lucrările cât de curând este la Tulca, lângă Salonta. Acolo, Guvernul a dat exploatarea pe mâna Clara Petroleum LTD, o companie obscură, înregistrată la Londra, în 2008.
De menţionat faptul că acordurile încheiate între ANRM şi cele două companii sunt clasificate, aspect relevat chiar prin Hotărârile de Guvern emise în decembrie! În acest context, amintim că mai multe state europene au luat măsuri împotriva exploatării gazelor de şist. De asemenea, recent, în statul american Ohio s-a dispus suspendarea exploatării gazelor de şist. Tehnica fracţionării hidraulice este suspectată ca fiind cauza principală a cutremurelor de pământ din acest stat american, ce s-au produs în ultima perioadă.
După ce anul trecut instituise un moratoriu împotriva exploatării gazelor de şist în România, iată că în decembrie, Guvernul Ponta renunţa la această atitudine preventivă. Premierul Ponta s-a răzgândit şi consideră acum că se cere ca România să devină „poligon de încercare” pentru companiile ce caută gaze de şist. Problema nu sunt gazele în sine, ci metoda prin care acestea sunt eliberate. Gazele de şist se regăsesc la adâncimi mari. Diferenţa faţă de pungile de gaze convenţionale rezidă în faptul că acest gaz este captiv între plăcile de şist ori în straturile de cărbune. Practic, scoarţa terestră trebuie fracţionată prin metode hidraulice pentru ca aceste gaze naturale să poată fi eliberate şi extrase din pământ. Arderea acestui gaz implică mai puţine emisii de CO2 în atmosferă decât cea a petrolului sau a cărbunelui.
România, surda Europei
Totuşi, exploatarea gazelor de şist implică serioase probleme de mediu. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă. De asemenea, există pericolul ca substanțele chimice folosite în procesul de fisurare a rocilor să ajungă în pânzele freatice, poluând apele subterane. Un alt aspect problematic, deloc neglijabil: exploatarea acestor gaze prin „crăparea” scoarţei terestre la mari adâncimi implică riscuri seismice. Deşi în SUA gazele de şist se exploatează astfel de o bună bucată de timp, iată că acum sunt recunoscute şi efectele adverse. Recent, statul american Ohio a dispus suspendarea exploatărilor gazelor de şist, după ce s-a confirmat conexiunea între aceste fracturări hidraulice şi cutremurele de pământ ce au afectat acea zonă în ultimii ani. Tot pe seama exploatării gazelor de şist sunt puse şi masivele „găuri” ce se cască în pământ şi care au înghiţit, pe teritoriul SUA, până şi arbori de peste 30 de metri înălţime.
Şi în Europa s-au luat măsuri restrictive privitoare la exploatarea gazelor de şist. Anul trecut, Franţa a interzis această activitate. De asemenea, şi în Marea Britanie aceste exploatări au fost suspendate, ca urmare a seismelor produse la Blackpool. În acest an, Bulgaria a interzis, Danemarca şi Olanda au instituit moratorii similare celui valabil anul trecut, în România. Şi în Germania aceste tipuri de exploatări au fost interzise, în landul Westafalia-Renania de Nord.
Polonia este ţara europeană în care gazele de şist se exploatează pe scară largă. Premierul Victor Ponta îşi explică repoziţionarea faţă de problema gazelor de şist, afirmând că a fost convins de omologul său polonez, Donald Tusk. Bihorul este afectat direct de răzgândirea lui Ponta, cel care atâta vreme cât a fost în Opoziţie se arăta a fi mare ecologist. În decembrie, Guvernul a aprobat cinci acorduri petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare, semnate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi diferite companii petroliere, în judeţele Bihor, Timiş şi Arad. Pentru 2013, se aşteaptă ca Guvernul să dea undă verde şi pentru alte perimetre concesionate deja de către ANRM. Pe site-ul ANRM apare harta celor 26 de perimetre de explorare ale României şi numele companiilor către care acestea au fost deja concesionate (http://www.namr.ro/map_petrol/map_petrol_er.htm).
„Un excelent prim pas”
În decembrie, compania canadiană East West Petroleum anunţa bucuroasă pe propriu-i site despre obţinerea acordului guvernamental pentru perimetrul de la Tria. Însă această companie mai deţine doar 15% din participaţiunea pentru acest perimetru, după ce l-a concesionat, alături de alte trei perimetre, companiei petroliere sârbeşti NIS, subsidiar al Gazpromneft, din Rusia. Celelalte perimetre sunt la Băile Felix şi alte două în judeţul Timiş (localităţile Periam şi Biled). Referindu-se la bazinele de exploatare din Vestul României, East West Petroleum foloseşte expresia „Pannonian Basin”. Pe lângă Tria, Tulca şi Felix, un al patrulea perimetru de explorare în Bihor este la Voivozi, concesionat către Mol (Ungaria) şi Expert Petroleum, companie specializată în reabilitarea câmpurilor petroliere. Ultimele două încă nu au primit acordul Guvernului.
Cei de la Eest West sunt optimişti. „Ratificarea concesiunii de la Tria este un excelent prim pas, care-i permite companiei să-şi intensifice planurile de lucru, de la care se aşteaptă să valideze potenţialul de hidrocarburi sub-exploatare din această parte a României. Un număr de prospecţii au identificat terenuri cu potenţial, care vor fi prioritizate pentru forări, în 2013”, transmite Greg Renwick, preşedintele companiei. Într-o primă fază, concesionarul perimetrului de la Tria va derula un program de doi ani, ce include achiziţia de date seismice 3D, pe o suprafaţă de 120 de kilometri pătraţi şi date seismice 2D, pe 200 kilometri pătraţi. Mai mult, vor fi forate trei sonde.
Cum, însă, datele concesiunii sunt clasificate de Guvern, nu se cunosc beneficiile de care are parte Statul Român de pe urma înstrăinării acestor perimetre bogate în resurse naturale.
Ruptura intre Ponta si fostul sau consilier „verde”?
Mii se semnaturi anti-gaze de sist
Citiți principiile noastre de moderare aici!