A fost una dintre cele mai fructuoase întâlniri dintre o autoritate şi mediul de afaceri local. De la discuţiile purtate cu ministrul Lucia Varga, oamenii de afaceri au plecat cu o idee clară: vor forma un cluster în domeniul exploatării şi valorificării lemnului, iar ministrul şi-a notat o sumedenie de propuneri care ar urma să îmbunătăţească mecanismele economice şi cadrul legislativ în domeniul silvic, al producţiei mobile şi materialelor de construcţii.
Stop furtului de lemn
„Prioritatea zero a mandatului meu este să stopăm furtul din păduri. Soluția, în acest moment, la acest flagel este noul Cod silvic”, îşi declara intenţia ministrul Mediului, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga. Vineri, la Centrul de afaceri din Cetatea Oradea, în cadrul unei întâlniri iniţiate de Federaţia Patronilor Bihor, ministrul Lucia Varga a purtat un dialog cu firmele de exploatare, cu reprezentanţi ai industriei mobile, dar şi cu specialişti din Romsilva şi ITRSV şi cu şefi de ocoale silvice private, despre modificările Codului silvic. Ministrul Varga şi-a anunţat intenţia de a lansa un proiect-pilot pentru vânzarea lemnului exploatat doar din depozite şi rampe, ceea ce presupune trecerea de la vânzarea lemnului estimat înainte de exploatarea din pădure la vânzarea lemnului măsurat în cadrul unor depozite în care va putea fi prelucrat primar.
„Avem în România tradiţie pentru prelucrarea superioară a masei lemnoase, astfel încât aceasta să genereze cât mai multă plusvaloare”, a declarat ministrul. Proiectul a trecut de Comisia de specialitate a Senatului şi va fi pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Proiectul pilot va porni din Sălaj, acolo unde s-au creat condiţiile prealabile pentru a înfiinţa acel depozit în care lemnul să fie recepţionat, fasonat, măsurat şi apoi valorificat superior. Proiectul pilot va fi extins şi pentru păduri din domeniul public în :Braşov, Bacău şi Bihor. Banii pentru realizarea acestui proiect ar putea veni de la buget, de la agenţii economici interesaţi de un parteneriat cu administraţiile locale şi chiar din fonduri europene.
Prezent la discuţiile organizate de preşedintele Federaţiei Patronilor Ioan Lucian, consilierul personal al ministrului Varga, Ion Radu, a explicat că în viziunea Ministerului Pădurilor la nivelul fiecarui ocol silvic se va constitui cel puţin un depozit central care va putea deveni un centru de dezvoltare”. În cadrul centrului de dezvoltare se va putea realiza prelucrarea primară a lemnului sub formă de cherestea sau produse derivate, dar acolo va putea funcţiona şi o unitate de producere a curentului electric din biomasă, care va putea genera energie electrică şi agent termic. Ministrul a promis facilitarea accesului agenţilor economici care valorifică superior lemnul la masa lemnoasă, acordarea dreptului de preemţiune asupra lemnului pentru acest gen de operatori şi încurajarea prelucrării lemnului în locul în care se exploatează, astfel încât să genereze dezvoltare economică acolo unde este exploatat. Ministrul Varga a dat exemplu în acest sens clusterele formate în landuri din Germania, acolo unde a fost să se inspire pentru elaborarea noului Cod silvic.
Ministrul a avut, pe loc şi feed-back-ul oamenilor de afaceri şi a specialiştilor prezenţi. Lucia Varga s-a arătat interesată să discute în detaliu despre ideile sugerate de cei prezenţi, astfel încât acestea să se regăsească în noul Cod silvic, cât şi în legislaţia şi în regulamentele în domeniu.
Colaborarea dintre Ministerul Mediului şi cel al Educaţiei pentru a pregăti personal calificat pentru fabricile de mobilă a fost sugerată de specialistul în resurse umane Sorina Bradea, dar şi de preşedintele Grupului Sapico, Maria Sabin. Despre posibilitatea ca şi firmele care utilizează lemnul în construirea caselor pe structură de lemn care sunt cele mai importante din punct de vedere energetic a vorbit Constantin Jurcă, om de afaceri care a şi realizat asemenea imobile. Ministrul Varga a spus că aceste firme vor avea drept de preemţiune asupra lemnului, dar că acesta nu va fi prioritar. Ceea ce a trezit în mod deosebit interesul ministrului a fost propunerea a de a stimula firmele prelucrătoare să asigure reîmpădurirea unor suprafeţe defrişate în scopul exploatării, după modelul ţărilor nordice, propunere care a venit din partea doamnei Maria Sabin, preşedintele Grupului Sapico. Tot domnia sa a atras atenţia că Guvernul României trebuie să vină cu o contraofertă pentru oamenii care trăiesc la munte şi îşi asigură existenţa din exploatarea lemnului.
Clustere în Bihor
Oradea. „Ideea de a-i determina pe cei care exploatează lemnul, care produc mobilă şi hârtie să reîmpădurească anual anumite suprafeţe mi se pare foarte bună. Trebuie să vedem în ce măsură putem să creăm un mecanism ca să-i stimulăm, nu să-i oblgăm. Fiindcă ceea ce se întâmplă acum nu crează locuri de muncă. De aceea cred că trebuie să schimbăm paradigma: să valorificăm superior lemnul şi să creăm locuri de muncă. Trebuie să vedem cum să încurajăm clusterele în acest domeniu. Paşii următori îi vom putea face numai împreună, astfel încât să creăm cadrul legal şi instituţional. Vreau să vă spun că în Europa nu există noţiunea de furt, de tăieri ilegale şi dacă vrem să fim în Europa, nu există cale de întoarcere”, a spus Lucia Varga. La rândul său, Ion Radu, consilierul personal al ministrului Varga a vorbit despre faptul că în Germania fiecare metru cub de lemn este astfel valorificat încât sunt calcule care prevăd că acesta va duce în bugetul local aproximativ 60 de euro taxe locale. Consultantul pe proiecte europene Florin Balint a fost interesat să afle în ce măsură Ministerul Pădurilor încurajează prin proiecte europene plantaţiile energetice. Ion Radu spune că acestea ar putea fi susţinute în cadrul unor proiecte integrate cum sunt construcţia de rampe în care să existe şi centrale de biomasă, deoarece astfel de plantaţii nu intră, deocamdată în inventarul forestier. „Ceea ce e sigur, noi azi, de aici plecăm cu dorinţa fermă de a realiza un cluster în acest domeniu al exploatării şi valorificării masei lemnoase. Noi am încurajat formarea clusterelor şi în alte domenii, am şi realizat un proiect transfrontalier în acest domeniu. Am fost şi rămânem parteneri buni şi loiali în astfel de iniţiative, ceea ce dorim noi din partea dumneavoastră este doar deschidere”, a spus Ioan Lucian. Preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor spune că organizaţia pe care o conduce va acţiona şi în sprijinul firmelor care au activitate în domeniul lemnului ca şi în cazul celor care au activitate în panificaţie, în sensul că, oficial va demasca furturile în domeniu.
Turism în păduri-parcuri
Parcurile naturale din țară cu potențial de dezvoltare turistică vor fi sprijinite, prin program național, să-și finanțeze studiile pentru lucrări de infrastructură, a precizat ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură. Ministerul condus de Lucia Varga lucrează la un program de dezvoltarea turistică în parcurile naturale prin care să se finanțeze proiectele de realizare a infrastructurii de apă și canalizare, dar şi la protejarea rezervaţiilor naturale pentru stimularea turismului ecologic şi turismului rural. Lucia Varga a anunţat că luna viitoare în Bihor va demara un proiect-pilot prin care se va inaugura o aşa numită pădure-parc, în sensul că în zonele de tampon din rezervaţii va putea fi practicat turismul.
FACT BOX:
Ce noutăţi aduce Codul silvic:
-Schimbarea modalității de vânzare și valorificare a lemnului – gestionare eficientă și durabilă a pădurilor – trecerea de la vânzarea lemnului estimat (pe picior direct din pădure) la vânzarea lemnului măsurat (din rampe și depozite) – măsură obligatorie pentru proprietatea publică a statului – RNP Romsilva și ocoalele de regim ale autorităților publice locale. Măsura va intra în vigoare progresiv, în 2014, 50% din masă lemnoasă se va vinde obligatoriu măsurat din rampe și depozite iar diferență din 2015. Prin aplicarea progresivă se asigură perioada necesară realizării rampelor și depozitelor. Măsura poate fi aplicată din 2014 pentru că deja în acest moment peste 30% din masa lemnoasă se vinde din rampe și depozite.
-Prin modificările aduse la Codul silvic vor fi sprijiniți proprietarii de păduri, deoarece se asigură în mod gratuit paza micilor proprietăți de către RNP Romsilva – proprietăți până la 30 ha, peste 800.000 proprietari – aproximativ 1.000.000 ha. Micii proprietari vor intra în legalitate, statul plătind întocmirea amenajamentelor silvice (document obligatoriu pentru a putea valorifica lemnul). Proprietarii sunt încurajați să-și păstreze pădurea pentru a beneficia de fondurile provenite din sechestrarea forestieră (captare bioxid de carbon)
-Noul Cod silvic prevede aplicarea Codului penal pentru furtul de lemne la fel ca pentru orice furt, responsabilizarea personalului silvic – introducerea autorizației de practică (în cazul în care se constată tăieri ilegale și abuzuri personalului silvic i se va retrage autorizația și nu va mai avea acces în pădure. Noul Cod silvic prevede, de asemenea, interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere.
-Măsuri în sprijinul agenților economici: dreptul de preemțiune al operatorilor din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă, încurajarea introducerii lemnului pe piață fasonat și prelucrat astfel încât la nivel local se pot încheia forme de asociere între agenții economici și administratori de păduri, descurajând astfel exportul de buștean.
-Măsuri pentru păstrarea și extinderea patrimoniului național forestier: crearea de noi surse de finanțare pentru împădurirea terenurilor – contravaloarea certificatelor de emisii de carbon – un milion de terenuri vor fi împădurite până în 2030; asigurarea unei suprafețe minime obligatorii de 3 milioane ha proprietate a statului pentru realizarea echilibrului ecologic și asigurarea sustenabilității sectorului producător de mobilă și produse finite din lemn.
Citiți principiile noastre de moderare aici!