Evită să critice mandatul rectorului Bungău şi este atent când caracterizează „era” Maghiar, dar susţine că vrea o viteză în plus la o Universitate aplecată spre cercetare. Se vrea a fi un „rector mobil şi cu viziune”, care să deschidă Universitatea spre mediul de afaceri local, dar şi din străinătate. Primul brand adus deja în discuţie de către dr. Bodog este arhicunoscutul producător auto german.
JURNAL BIHOREAN: Sunteţi senator al României şi decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie, în acelaşi timp. De ce aţi decis să candidaţi acum pentru funcţia de rector?
FLORIAN BODOG: Candidatura mea pentru funcţia de rector nu are nicio legătură cu cea de senator. Îmi doresc să fiu rector al Universităţii din Oradea pentru că îmi doresc o schimbare în bine a Universităţii, aşteptată de mulţi colegi, studenţi şi orădeni, în general. Cred, realmente, că următorul mandat de rector va fi decisiv pentru viitorul Universităţii din Oradea.
Care sunt atuurile pe care le deţineţi şi pentru care ar trebui să vă aleagă colegii dvs.?
F.B.: Eu zic că marea majoritate a colegilor mă cunosc. Am experienţă managerială, experienţă personală şi cred că pot să fac performanţă în această funcţie. Pot dovedi asta cu lucrurile pe care le-am făcut la Facultatea de Medicină şi Farmacie (FMF) şi cu faptul că orice promisiune pe care am lansat-o, indiferent de poziţia pe care am ocupat-o, a fost dusă la bun sfârşit.
Vă referiţi inclusiv la legea antifumat?
F.B.: Da. Legea antifumat nu este un proiect exclusiv al meu, însă am susţinut-o şi am făcut interpelări atât la comisia de sănătate din Camera Deputaţilor, deşi sunt senator, la ministrul Sănătăţii, cât şi la premier, pentru a debloca şi a dinamiza dezbaterile în vederea obţinerii avizului comisiei de sănătate.
Spuneţi-ne ce vă nemulţumeşte azi când vă uitaţi la Universitatea din Oradea. Care sunt capitolele deficitare? Puteţi particulariza.
F.B.: În toate demersurile pe care le-am făcut în vederea pregătirii candidaturii mele, am evitat să vorbesc despre punctele slabe ale Universităţii în actuala conducere, însă am subliniat mult aspecte pe care doresc să le schimb la Universitatea din Oradea, în concordanţă cu direcţiile de dezvoltare ale universităţilor europene de performanţă, având ca pilon de bază un cadru educaţional modern, excelenţă în cercetarea ştiinţifică şi parteneriat strategic cu studenţii.
Am ales această cale, deoarece eu cred că este important să ne expunem planurile de viitor, nu să căutăm schelete în dulapurile altora sau să arătăm cu degetul spre alţii. Trebuie să construim pe lucrurile bune ce s-au realizat până acun, dar cu o viteză în plus.
Revelaţi-ne priorităţile dvs. ca rector, proiectele reformatoare pe care le aveţi în vedere.
F.B.: Mi-am propus o paletă largă de acţiuni care converg în câteva direcţii majore: deschiderea universităţii spre comunitate, cu scopul de a contribui la dezvoltarea locală. De asemenea, adaptarea ofertei educaţionale la cererea pieţei, o relaţie deschisă şi onestă cu studenţii, stimularea şi susţinerea cercetării ştiinţifice, creşterea vizibilităţii universităţii. Îi invit pe toţi cei interesaţi să consulte planul meu managerial pe site-ul Universităţii. Acesta urmează să fie postat şi pe blogul meu personal.
Cum se va impăca activitatea dvs. politică cu postura de rector în situaţia în care veţi fi ales? Unii se tem că veţi pesediza Universitatea.
F.B.: Cunosc această acuzaţie. Este absolut nefondată. Eu sunt senator în ultimul an de mandat şi ca decan la Facultatea de Medicină am dovedit că niciunul dintre prodecanii pe care eu i-am propus Consilului spre a fi numiţi nu sunt membri PSD. Nu am pesedizat nicio structură a facultăţii. Acestea sunt zvonuri nefondate, lansate de unii, din dorinţa de a tulbura alegerile.
Intenţionaţi să rămâneţi senator şi dacă veţi deveni rector? Dacă da, cum veţi conduce Universitatea de la distanţă?
F.B.: Ne tot plângem de calitatea oamenilor pe care-i trimitem în Parlament. Cred că e absolut normal să fie persoane cu experienţă din toate mediile, inclusiv din cel academic, cu experienţă managerială, să fie acolo inclusiv profesori universitari şi rectori şi cred că aceasta ajută la creşterea calităţii în activitatea parlamentară. Ca să răspund la întrebare, legal, nu există niciun impediment. Prezenţa mea la Bucureşti a adus un plus Universităţii şi până în acest moment, lucru cunoscut, de altfel, de către toţi colegii mei din comunitatea academică. Cred că, păstrând cele două funcţii cel puţin până în toamnă pot aduce un plus pentru Universitate. Nu mă consider un om providenţial care poate schimba singur un sistem. Lucrurile pot fi schimbate de o echipă care nu se rezumă, însă, doar la prorectori, decani, ci din această echipă trebuie să facă parte toţi angajaţii Universităţii şi cred că toţi trebuie să meargă în aceeaşi direcţie. Sunt adeptul unui stil de management participativ, cu roluri foarte bine definite pentru fiecare membru al echipei. Vreau să pun în practică un management universitar de excelenţă, participativ şi excelent.
Şi de la toamnă încolo?
F.B.: În situaţia în care mi se va propune să candidez pentru funcţia de senator, voi consulta colegii din echipa managerială şi vor respecta decizia lor.
V-aţi format deja o echipă pentru conducerea Universităţii? Dacă da, care este ea? Dacă nu, pe ce criterii i-aţi alege pe cei care vă vor sta alături în următorii patru ani?
F.B.: Nu, nu mi-am format o echipă. Nu am făcut nicio promisiune preelectorală. Am creionat profilurile celor care ar trebui să ocupe aceste funcţii de conducere şi după alegeri voi încerca să găsesc persoanele cele mai potrivite care doresc să pună în aplicare planul managerial propus.
Doctoratul dvs. a devenit recent subiect de interes public. Îl tineţi la sertar, până după alegerea rectorului? Ştiţi că sunt deja unele suspiciuni legate de un eventual plagiat…
F.B.: Nu am niciun motiv să îmi ascund teza, la fel cum nu am nicio emoţie în privinţa verificării ei. Teza mea se găseşte depusă, conform prevederilor legale, la Biblioteca Naţională şi sunt deschis oricărei verificări. Chiar eu personal eu am reverificat-o pe site-ul plagiarisma.net. Actuala discuţie despre plagiat a apărut ca urmare a unei scrisori anonime apărută după mi-am anunţat în spaţiul public intenţia de a candida.
Care este subiectul tezei dvs. de doctorat?
F.B.: Implicaţii anatomo-clinice, paraclinice şi terapeutice în pancreatita acută.
Cum veţi elimina şpăgile din UO, inclusiv cele de la FMF? De asemenea, cum vedeţi recentele percheziţii ale DNA la Universitate şi situaţia astfel creată?
F.B.: Nu sunt de acord cu astfel de practici. Voi avea discuţii cu toţi membrii comunităţii academice în privinţa acestui subiect pe care-l consider deosebit de important în vederea atingerii scopului pe care mi l-am propus în planul meu managerial şi anume schimbarea imaginii Universităţii din Oradea. Nu se poate face performanţă şi nici nu putem pretinde respect atâta timp cât asupra noastră planează suspiciuni de incorectitudine. Am să încurajez studenţii să mă informeze, prin orice mijloace, dacă au loc astfel de practici.
În privinţa percheziţiilor, nu cred că cineva poate crede până la capăt că Florin Bodog dictează DNA-ului unde să facă percheziţii sau pe cine să ancheteze. Consider că ancheta nu are nicio legătură cu alegerile noastre interne şi poate avea legătură cu fapte săvârşite recent. Este pur întâmplător că se suprapune peste perioada de alegeri. Cred în prezumpţia de nevinovăţie şi mai cred că este datoria Justiţiei să dovedească contrariul.
Credeţi în coincidenţe?
F.B.: Aş prefera să nu ne autovictimizăm şi să încercăm să dăm un alt sens evenimentelor.
Înţeleg că sunteţi de acord că Universitatea din Oradea are, încă, o problemă de imagine. Cum credeţi că veţi spăla această imagine murdărită în toţi aceşti ani de unii colegi de-ai dvs.?
F.B.: Problema de imagine a Universităţii din Oradea este una complexă, ce poate fi rezolvată doar cu concursul tuturor membrilor comunităţii academice şi, în acelaşi timp, cu concursul tuturor orădenilor. Să conştientizăm faptul că Universitatea este unul dintre cei mai importanţi poli în dezvoltarea unei regiuni şi cred că a atribui epitete neonorante Universităţii şi absolvenţilor ei nu aduce un plus de imagine oraşului. Din contră, am spus întotdeauna că dacă arunci cu noroi pe cineva, nici tu nu te stropeşti cu apă curată. Intenţionez, aşa cum am spus-o şi adineaori, să deschid Universitatea, să o transparentizez în aşa fel încât orice orădean, indiferent de poziţia pe care o ocupă în ierarhia oraşului să poată vedea oricând cum se desfăşoară procesul educaţional, care este parcursul pe care copiii lor îl au în cadrul instituţiei noastre şi cine sunt cei care îi pregătesc.
Poate ajunge Oradea centru de regiune bazându-se pe Universitate?
F.B.: M-am referit la regiune ca zonă, ca oraş, ca judeţ şi judeţe învecinate şi vreau să precizez faptul că, din punct de vedere strategic, regiunile trebuie să conţină judeţe cu nivel şi potenţial de dezvoltare similare. Într-o ecuaţie a unei regiuni cu centrul în Oradea, consider că o Universitate credibilă este unul dintre primele trei argumente care contează.
Punctual, cum vedeţi colaborarea Universităţii cu Primăria Oradea? Nu ar trebui ca UO să devină proactivă în relaţia cu municipalitatea, mai degrabă decât să aştepte să fie „bagată în seamă” de Primărie?
F.B.: În planul managerial am inserat ca angajament al meu, din poziţia de rector ales, iniţierea Parteneriatului pentru dezvoltare locală, în care îmi propun să am relaţii de colaborare şi proiecte comune cu toate autorităţile locale. Am şi un model de la care pot porni, care vine tot de la FMF, unde avem o colaborare de tip responsabilitate socială cu Consiliul Local Oradea, în tratamentul stomatologic al copiilor cu sindrom Down şi autism. Prestaţiile făcute de cadrele didactice sunt făcute gratuit pe o investiţie a Consiliului Local. În continuarea acestui proiect, la nivelul Facultăţii de Medicină am propus un program de screening stomatologic a tuturor copiilor de vârstă şcolară, dată fiind capacitatea relativ redusă a reţelei de medicină şcolară stomatologică la nivelul oraşului. Acest proiect poate fi extins la nivel de judeţ.
Pe de altă parte, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu colegii de la facultăţile tehnice, mi s-a lansat solicitarea de a deschide Universitatea spre mediul de afaceri, de a iniţia „târguri” pentru practică studenţească şi alte parteneriate benefice atât pentru Universitate, cât şi pentru investitori.
Cum ar putea influenţa Universitatea din Oradea dezvoltarea urbană a Oradiei? Este o realitate faptul că clujenii au realizat masterplanul de dezvoltare al Oradiei, cadastrul verde al oraşului, dar şi noul concept al Piaţa Unirii.
F.B.: Universitatea din Oradea ca entitate nu poate participa în momentul de faţă în procedurile de achiziţie publică legale pe care orice instituţie administrativă le aduce în spaţiul public. Am propus în planul meu managerial ca Universitatea să înfiinţeze o structură economică prin intermediul căreia să poată oferi servicii şi expertiză în domeniile cerute. Prin această structură, Universitatea ar putea avea câştiguri şi, în acelaşi timp, colegii noştri ar putea putea să îşi pună în valoare, din toate punctele de vedere, experienţa şi excelenţa în domeniul pe care-l gestionează.
Aveţi în vedere restructurarea organizaţională a Universităţii?
F.B.: Restructurarea şi reforma este un proces continuu care nu trebuie făcut peste noapte şi nici sub imboldul unor interese personale. Din câte ştiu eu, există un plan de restructurare a Universităţii care a fost respins de Consiliul de Administraţie.
Concret, cum veţi deschide U.O. spre mediul de afaceri?
F.B.: Prin mai multe metode. Am să contactez personal echipele manageriale ale tuturor firmelor importante din regiune şi am să le invit să facă propuneri de colaborare. Al doilea aspect: voi încerca să antrenez specialişti de la companiile din regiune să participe activ în formarea studenţilor drept cadre didactice sau în reprofilarea specialiştilor deja existenţi. Doresc ca Universitatea să aibă un rol important în reconversiile profesionale ale inginerilor, pentru a răspunde cerinţelor actuale de pe piaţa muncii. Nu mă voi limita la companiile locale şi vă mărturisesc că am început demersurile pentru a relua colaborarea cu firma Audi, după modelul pe care FMF îl are în colaborare cu Spitalul Clinic din Ingolstadt.
Cum apreciaţi moştenirea „erei” Maghiar la Universitatea din Oradea?
F.B.: Universitatea din Oradea, în timpul în care prof. Maghiar a fost rector, a crescut foarte mult şi a cunoscut o expansiune explozivă, cu tot ceea ce înseamnă avantaje şi dezavantaje, care sunt inerente unei astfel de dezvoltări. Consider că rectorul Universităţii din Oradea trebuie să încerce să păstreze toate programele de studiu şi să investească mai mult în calitate şi excelelenţă. Acest lucru poate să îl facă doar un rector extrem de mobil şi cu viziune.
Sunteţi cunoscut ca un om care călătoriţi mult. Ce plus-valoare ar putea aduce mobilitatea rectorului, la modul aplicat?
F.B.: În orice deplasare pe care am făcut-o am încercat şi, de cele mai multe ori am şi reuşit să stabilesc conexiuni cu oameni, instituţii, pe care am fost şi voi fi întotdeauna dispus să le valorizez în interesul Universităţii.
Studenţii susţin că la alegerea rectorului ar trebui să participe nu doar profesorii, ci şi ei. Cum comentaţi?
F.B.: Participă, prin reprezentanţi.
În ce fel i-am putea determina pe absolvenţii orădeni să nu ia calea universităţilor de top din ţară, ori a celor din străinătate?
F.B.: În opinia mea, Universitatea din Oradea nu este cu nimic mai prejos decât celelalte universităţi din ţară şi cred că este o provocare pentru noul rector şi pentru echipa sa să pună în evidenţă atuurile pe care formaţiile noastre de studiu, cadrele didactice şi comunitatea locală le au faţă de orice alt centru universitar.
În 2012, din postura de candidat USL pentru Senatul României aţi lansat propunerea pentru un cluster de cercetare la Universitatea din Oradea. Ce s-a ales din acel deziderat?
F.B.: A fost un proiect al USL. Urma să fie un parteneriat între Universitatea din Oradea şi Primărie. Nu cunosc motivele pentru care nu s-a materializat. Personal, am încercat să ofer o alternativă şi am depus un proiect pentru înfiinţarea unei structuri PET-RM, care ar fi pus Oradea, şi nu doar Oradea, ci şi România pe hartă, fiind o premieră naţională şi unicat în context euro-regional. Însă, din păcate, datorită faptului că Universitatea nu are un departament pentru managementul proiectelor, absolut necesar amplitudinii unei astfel de propuneri, nu am punctat suficient de mult pentru a fi selectaţi. Acest proiect va fi aplicat în următoarea sesiune şi sunt convins că structura propusă de mine în cadrul Universităţii din Oradea – mă refer la departamentul pentru managementul proiectelor – va avea un rol hotărâtor în succesul acestui demers.
Citiți principiile noastre de moderare aici!