Câteva sute de bihoreni s-au adunat la poalele statuii lui Mihai Viteazul pentru a protesta împotriva explorării după gaze de șist. O adevărată serbare populară a avut loc, în organizarea Academiei Civice, sub sloganul „Glasul pământului: Țara spune NU gazelor de șist!”. Evenimentul i-a avut ca oaspeți pe folcloriștii de la Ansamblul Crișana, pe Cornelia Covaciu, Luminița Tomuța, Voichiţa Mihoc, Cornel Borza, Leontin Ciucur, Viorica Marc Bulzan, Ciprian Zopotă și pe Daniela Blidar.
Mai multe comune din Bihor și-au trimis delegații numeroase din care au făcut parte și câțiva primari, precum cel de la Tinca sau cel de la Tulca. În mulțime au putut fi recunoscuți și consilierii locali orădeni Sebastian Lascu (PNL) și Cristian Pușcaș (PDL).
„Gazele de șist nu pot fi vândute către consumatori privați, nu se pot introduce în încălzirea cu gaze. Se pot duce direct la CET-uri. Și, dacă vom accepta exploatarea gazelor de șist în Bihor, ele vor fi arse la CET-ul din Oradea. Cerem, în acest sens, Primăriei din Oradea, să dea o HCL prin care să hotărască că în CET-ul din Oradea nu vor fi arse gaze de șist. Este singurul loc unde acești oameni vor putea să-și vândă produsele”, a spus Balaș.
Procedura fracturarii hidraulice a fost expusă de Cătăin Popa: „Se fac niște foraje de foarte mare adâncime, undeva la 3.000 – 6.000 de metri se poate ajunge. Puțurile sunt betonate și continuate cu foraje orizontale, unde se introduce dinamită și se produce o mică explozie pentru a sparge roca. Gazele de șist sunt înmagazinate în niște straturi impermeabile și unica metodă de a le exploata sunt aceste explozii. La acea adâncime, nimeni nu poate garanta ce se întâmplă. În urma acestor explozii, în SUA au ajuns în pânza freatică și de acolo au ajus la robinetele oamenilor și au distrus tot ceea ce a fost pământ de agricultură. Unde s-au făcut acest tip de exploatări, agricultura a fost condamnată(…) Această tehnologie folosește foarte multă apă. Cantitatea variază dar poate ajunge și la 9.000 de mc pe fiecare foraj”.
Un exercițiu…comercial
O intervenție emoțională a avut, la microfon, Adrian Oegar din Sânmartin, care a propus auditoriului un exercițiu de comerț simplu: „Mai repede sau mai târziu vor bate la poarta dumneavoastră să vă propună tot felul de contracte. Să vindeți pământul, să de dați drept de servitute, de folosință, de toamna până primăvara, să va angajați la ei. Asta e ce vă oferă. Dvs. ce le oferiți, în schimb? În ani de zile, copiii sau nepoții dvs. Ar putea să sufere de tot felul de alergii. Cât credeți că ar trebui să cereți acum, pentru că nepotul sau fiul dvs va trebui să ia medicamente zilnic? E un preț, probabil. Fiecare trebuie să se gândească. În schimbul banilor oferiți, cam asta o să le dați. Dar poate fi și mai rău. Copiii și nepoții ar putea suferi de astm sau complicații respiratorii. Se cunoaște că în urma exploatării se emit în aer gaze nocive. Faceți dvs. exercițiul ăsta, pentru copilul sau nepotul dvs, să-l vedeți cum se chinuie, cam ce bani ar trebui să cereți de la companie? Să cereți prețul corect! Sunt opt substanțe cancerigene care se introduc în pământ. Cât credeți că ar trebui să cereți de la companiile astea dacă ne gândim că un copil de-al nostru ar putea să sufere de cancer. Acuma să vă gândiți, că peste ani va fi prea târziu. Cât trebuie să cerem ca să ne putem uita liniștiți în ochii unui copil să-i spunem „tu te stingi cu zile, dar bunicul și-a renovat casa, și-a cumpărat tractor, și-a luat mașină nouă”. E cinic și e groaznic, dar la asta să vă gândiți. Vă vor bate la poartă și vă vor ameți cu un contract dar pe când vor apărea problemele compania și ai săi va fi plecată de mult”.
Alocuțiunile au fost urmate de un scurtul moment artistic, potrivit cu auditoriul: cântece patriotice, populare și pricesne. Alaiul s-a deplasat, apoi, la Prefectură, pe Corso, pentru depunerea unei cereri în care figurează și cererea ca fracturarea hidraulică să fie interzisă prin lege.
Citiți principiile noastre de moderare aici!