Optimiştii zic că în această vară, primele blocuri prinse în programul de reabilitare termică cu finanţare de la Uniunea Europeană ar trebui să fie cu schelele montate. Realiştii se mulţumesc şi dacă asta se întâmplă pe finalul acestui an sau la începutul lui 2015.
Pentru 15 blocuri, Primăria a semnat contactul cu finanţatorul, în condiţiile în care alte 64 de documentaţii similare îşi aşteaptă rândul şi încă peste 70 sunt în lucru.
Deşi reticenţi la început, din cauza costurilor pe care trebuie să şi le asume, orădenii s-au convins de utilitatea reabilitării termice a apartamentelor. Facturile la încălzire din ultimele ierni şi posibilitatea că vor plăti o gigacalorie preparată din gaz, îi motivează la această investiţie. Asta chiar în condiţiile în care nu pot şti, de la bun început, cât vor avea de plătit în final. „Ne aşteptăm la cheltuieli în jur de 2.000 de lei pe apartament. Noi avem deja aceşti bani adunaţi şi depuşi în bancă, de când cu celălalt program de reabilitare termică”, ne-a declarat administratorul mai multor asociaţii din Ioşia.
Multă vreme, orădenii s-au arătat reticenţi la oferta reabilitării blocurilor cu cofinanţare de la Guvern sau Uniunea Europeană. Mulţi au găsit restrictive sumele aparent pe care
le au de plătit ca şi contribuţie proprie obligatorie. După iernile trecute, când facturile la încălzire au atins culmi fără precedent, posibilitatea izolării termice este tot mai apetisantă pentru orădeni. „Toată lumea vrea să facă reabilitarea, nu trebuie mare muncă de convingere”, spune Vasile Cârgea, administratorul mai multor asociaţii de proprietari din Ioşia.
În continuare
Reabilitarea termică a blocurilor pe bani de la Uniunea Europeană vine să continue vechiul program naţional de anvelopare, pe schema de finanţare „50% statul – 30% primăria – 20% proprietarii”. Sunt multe asociaţii de proprietari care aveau documentaţiile şi sumele necesare adunate la oprirea acestui program. Acum, s-au reorientat rapid spre noul program.
E cazul mai multor blocuri din Ioşia, administrate de Vasile Cârgea. Acesta are în acestă primă serie de 15 blocuri nu mai puţin de şase, cu 112 apartamente. „Ne aşteptăm la cheltuieli în jur de 2.000 de lei pe apartament. Noi avem deja aceşti bani adunaţi şi depuşi în bancă, de când cu celălalt program. Din blocurile noastre, două s-au încadrat cu contribuţii de 10%, restul sunt cu 20%”, spune administratorul. Cârgea zice că nu a făcut un calcul exact din care să reiasă care ar fi economia ulterioară la factura de încălzire. „Din ce am văzut, la alţii care şi-au izolat blocurile, scăderea este de 30-40%, mai ales dacă se izolează planşeul pentru cei de la parter şi tavanul pentru cei de la ultimul etaj”, apreciază Cârgea.
Cei din Ioşia aşteaptă începerea lucrărilor în acestă vară. „În iunie, iulie, sperăm să avem schelele pe blocuri”, spune, optimist, administratorul.
Funcţie de venit
„Aparent, volumul de lucrări este mai redus(prin această linie de finanţare n.r.) şi, doar aparent, înainte contribuţia era mai mică. În realitate, însă, performanţele sunt crescute şi finanţarea acoperă mai multe. Spre exemplu, în programul anterior, închiderea balcoanelor era suportată de proprietar, pe când acum e prinsă în proiect”, spune Micu Cristalin, consilier în cadrul Compartimentului Eficienţă Energetică din Primărie.
De altfel, costul estimat al lucrărilor diferă în funcţie de situaţia existentă în fiecare caz: pe un apartament cu tâmplărie PVC, costul va fi mai mic decât pe unul cu tâmplărie veche, spre exemplu.
O diferenţă majoră între cele două programe este că cel cu finanţare europeană diferenţiază cofinanţarea funcţie de veniturile beneficiarilor: 10% dacă 50%+1 dintre proprietari au sub venituri lunare medii nete sub 150 de euro/persoane, 20% pentru cei cu venurile sub 350 euro net/lună/persoană şi 30% pentru cei peste această valoare. Aşa se face că, indiferent de cât câştigă restul, dacă jumătate plus unu dintre proprietari sunt pensionari săraci, spre exemplu, asociaţia poate ajunge să plătească contribuţia minimă.
Asociaţii mari, şarpante ilegale
„Apare o problemă acolo unde sunt spaţii comerciale la parter. Aceste firme sunt obligate să plătească integral lucrarea, pe porţiunile care le deţin. În plus, pot apărea cheltuieli neeligibile, cu pregătirea suprafeţelor, spre exemplu”, spune Micu Cristalin. Acesta zice că şi documentaţia necesară este mult mai stufoasă, veniturile trebuie însoţite de acte doveditoare actualizate. „Aici se intră puţin îi intimitatea oamenilor, nu toţi sunt dispuşi să îşi declare veniturile în faţa vecinilor”, spune funcţinarul.
Alte neajunsuri ţin de faptul că majoritatea asociaţiilor de proprietari din Oradea nu sunt constrituite pe bloc sau scară şi, când e voba de câteva zeci de apartamente, e greu de adunat acordul de la o majoritate de 50%+1, aşa cum cere finanţatorul. În plus, majoritatea şarpantelor de pe blocuri au fost construite ilegal şi acum ar trebui să intre în legalitate. Asta cere alţi bani, alte documente. „Oradea e cam în top la aceste aspecte”, spune Micu Cristalin.
De ce nu?!
Posibilitatea reabilitării clădirii este atrăgătoare chiar şi pentru cei care au deja facturi foarte mici. „Blocul nostru a fost construit cu confort redus, pe lemne. Niciodată n-am fost legaţi la reţeaua de încălzire dar, cu timpul, am putut să ne legăm la gaz şi acum suntem cumva „peste confort”. Dar dacă poţi face asta şi se dau bani, de ce să nu faci? Am intrat în horă, vom merge până la capăt”, spune Binder Oscar, preşedintele asociaţiei de proprietari constituite în blocul de pe Strada Armatei Române nr. 14.
În blocul de pe Armatei Române sunt 16 apartamente, patru cu trei camere şi 12 cu două camere. Preşedintele asociaţiei zice că nimeni nu cunoaşte cu exactitate care este valoarea contribuţiei proprietarilor, dar că este estimată la 3.000 – 3.500 de lei.
În mod paradoxal, în ciuda faptului că gazul este cel mai înspăimântător Bau-bau din zilele noastre, facturile celor din Blocul 14 sunt mai degrabă … simbolice. „Anul acesta, pentru luna decembrie, factura la gazul folosit la încălzire şi gătit a fost de 168 lei, şi asta a fost cea mai scumpă lună. Noi ţinem cam 22 de grade în casă. Vecinii de la ultimul nivel, unde este mai rece şi, având copii, ţin 24 de grade, au plătit undeva la 300 de lei. Cu clădirea anvelopată, facturile vor fi şi mai mici”, spune preşedintele asociaţiei.
Ce lucrări acoperă finanţarea
Lucrările finanţabile prin acest proiect sunt izolarea pereţilor exteriori cu polistiren de 15 cm iar a soclurilor cu geotextil şi polistiren extrudat de 6 cm. Dacă ramele geamurilor nu sunt schimbate, vor fi înlocuite cu tâmplărie PVC pentacamerală. Ca noutate, se izolează atât tavanul beciurilor cât polistirend e 10 cm cât şi planşeul ultimului etaj, pe exterior.
Dacă este cazul, proiectele acoperă şi repararea instalaţiilor de distribuţie a căldurii şi apei calde din subsolul blocurilor. „Noi, din Primărie, am participat la mai multe şedinţe ale asociaţiilor de proprietari. Cel mai des ne întreabă despre partea financiară, despre contribuţia lor. Asta se va cunoaşte exact doar după licitaţie, după desemnarea executantului. Oricum, în urma realizării intervenţiilor propuse, economia anuală de energie va fi de minim 40% din costurile actauale”, ne-a spus Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din Primărie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!