Parlamentării au interpretat în portativ propriu „trilurile” exprimate de către şeful statului – el însuşi în post-conflict cu ANI, însă au ciulit urechile şi la „vocalizele” premierului Victor Ponta. Astfel, miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat o lege prin care primarii au dezlegare să-şi facă loc în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din subordinea administraţiilor locale. Breşa legislativă votată ieri de către deputaţi, inclusiv cei bihoreni, nu poate fi pe placul Agenţiei Naţionale de Integritate, care se străduie să-i dovedească incompatibili pe aleşii locali prin toate instanţele pe unde se judecă cu aceştia, în toată ţara.
Legea care vine să schimbe regimul incompatibilităţilor ce-i privesc pe primari şi pe preşedinţii de consilii judeţene a fost votată, miercuri, de Camera Deputaţilor, cameră decizională, cu largul concurs al parlamentarilor bihoreni. Legea respectivă dă posibilitatea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene să facă parte din adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, ce funcţionează subsecvent autorităţilor locale. Preşedintele Băsescu trimtea această lege spre reexaminare, în 2014, însă Parlamentul a aprobat-o miercuri, după ce preşedintele Klaus Iohannis declara recent că este nevoie de o clarificare a legislaţiei privind incompatibilităţile.
Cu Iohannis înainte!
„Este necesar şi ca forul legislativ să asigure un cadru legal care să permită o funcţionare eficientă a administraţiei. Lipsa de claritate a legislaţiei, cum este, spre exemplu, cazul celei privind incompatibilităţile, afectează administraţia şi capacitatea sa de a lucra în serviciul comunităţii”, se arată în mesajul prezidenţial. De la Strasbourg, premierul Victor Ponta a salutat poziţia exprimată de Klaus Iohannis. „Realitatea este că am încurcat atât de tare legislaţia, încât nu mai ştiu primarii şi consilierii judeţeni ce au voie şi ce nu au voie să facă, motiv pentru care o nouă legislaţie, era să zic europeană, dar nu mai au alţii ANI ca noi, deci o nouă legislaţie în care să spui foarte clar când eşti primar, consilier, ministru, deputat, asta nu ai voie să faci, nu să faci o listă de permisiuni, ci doar de interdicţii, nu ai voie să faci unu, doi, trei, cinci, şase, zece, ai făcut al unsprezecelea lucru, nu eşti incompatibil. De-asta avem atât de multe procese, de asta avem o jurisprudenţă diferită, după cum ştiţi, unele procese le-a câştigat ANI, alte procese le-au câştigat aleşii locali sau parlamentarii, şi atunci are dreptate domnul Iohannis şi, evident, îl susţinem în a avea o legislaţie clară în ceea ce priveşte incompatibilităţile şi conflictele de interese”, s-a exprimat premierul.
JURNAL BIHOREAN a luat legătura cu deputaţi bihoreni din toate partidele politice. Şi, cu excepţia Luciei Varga, toţi au recunoscut că urmau să voteze pentru proiectul care redă accesul primarilor în aceste societăţi aflate în subordinea administraţiilor locale. Chiar dacă Lucia Varga a transmis că grupul deputaţilor PNL s-a abţinut la vot, deputatul PNL de Beiuş, fostul viceprimar Gheroghe Costin a recunoscut că a votat pentru schimbarea regimului incompatibilătiţilor. În acest context, are relevanţă faptul că preşedintele Klaus Iohannis a avut un proces cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), după ce inspectorii de integritate au acuzat faptul că Iohannis făcuse parte dintr-un consiliu de administraţie al unei regii locale, câtă vreme a fost primar.
Ce zic parlamentarii noştri
Iată cum se raportează parlamentarii bihoreni cu privire la oportunitatea ca primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi aleşi locali, în general, să facă parte din adunări generale şi consilii de administraţie aflate în subordinea administraţiilor locale şi judeţene – aspecte considerate incompatibile de către ANI, pe actuala legislaţie:
Ioan Sorin Roman (PSD):
Voi vota pentru această modificare. E și normal ca primarii, aleşii locali să fie în aceste structuri reprezentantive la nivelul societăţilor din subordinea administraţiilor locale. Mi se pare normal ca un primar să îşi reprezinte unitatea administrativ-teritorială (UAT) în acele adunări generale, indiferent care sunt acestea. Sigur că avem în faţă şi precendentul care l-a vizat pe preşedintele Iohannis, ce a câştigat un proces cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) la Înalta Curte, acuzat fiind de faptul că s-ar fi aflat într-o situaţie de incompatibilitate, câtă vreme a fost primar. (nota redactorului – deputatul Roman se află el însuşi într-o conflict în Justiţie cu ANI, care l-a acuzat că, parlamentar fiind, a realizat venituri din agricultură şi zootehnie. Deputatul PSD a pierdut procesul în primă instanţă, iar acum recursul acestuia se judecă la instanţa supremă – dacă pierde, îşi va pierde mandatul de parlamentar).
Szabo Odon (UDMR):
Absolut, voi vota pentru. Hai să pornim de la realităţile, inclusiv cele din Oradea. Astăzi, Consiliul Local poate să îi dea un mandat reprezentantului său într-o adunare generală a acţionarilor (AGA) cum să voteze la ordinea de zi. El nu poate să voteze altfel. Şi atunci, de ce să mai interpui pe altcineva, ca să scape de responsabilitate politică? Doar ca să mai fie plătit cineva în plus? Lucrurile trebuie simplificate: ştim că primul ministru sau un partid câştigă alegerile şi îşi numeşte reprezentanţi în structurile de conducere, inclusiv în structurile şi în companiile de stat. Are această responsabilitate politică. Dacă a numit oameni proşti, serviciile se degradează şi nu ai pe cine să tragi la răspundere. Responsabilităţile trebuie să fie foarte clare. Toate lucrurile suprareglementate riscă să devină ineficiente. Lucrurile simplificate pot da un imbold pentru responsabilizare. Din păcate, problemele mari sunt legate detransparenţă. Aici trebuie lucrat. Trebuie lucrat în societăţile comerciale şi aceste instituţii naţionale sau locale de stat.
Ioan Hulea (UNPR):
Au fost aleşi care au avut procese, în condiţiile în care eu personal nu consider că au fost incompatibili. Parcă este mai bine să fie acolo, în adunările generale, un grup de consilieri sau primarul. Nu cred că poate face rău lucrul ăsta. Sigur, este nevoie de anumite limite, în sensul în care să nu ajungem în situaţia în care cel desemnat de Primărie sau de Consiliul Judeţean să ajungă ca prin poziţia pe care o are să facă abuz.
Ioan Cupşa (PNL):
Cum poate să nu fie primarul reprezentantul legitim al unităţii administrativ teritoriale? Cred că reglementarea era excesivă şi nu era necesară. Să nu uităm care este rolul primarului. Este firesc ca acesta să ne reprezinte în adunările generale. Pe de altă parte, consider că ANI îşi păstrează exact aceleaşi atribuţii, doar că una dintre multiplele incompatibilităţi nu va mai exista. Din păcate, totul este interpretat în mod excesiv în ziua de azi.
Gheorghe Costin (PNL):
Nu văd nicio problemă că s-a votat această lege. Este foarte important ca primarii să facă parte din AGA – sau să îşi delege pe cineva, mai ales acolo unde sunt proiecte foarte mari în derulare, deoarece responsabilitatea cade tot asupra lor, dacă proiectele sunt sau nu realizate aşa cum trebuie. Eu cred că reglementarea este binevenită.
Lucia Varga (PNL):
Eu am fost mai ponderată, în sensul că aş vrea o lege mai clară, care să rezolve problema abia după o analiză serioasă, înainte. Grupul nostru parlamentar s-a abţinut, dar sigur că au fost colegi din PNL care au votat „pentru” din propria convingere, cum a fost şi domnul Costin.
Citiți principiile noastre de moderare aici!