„Aceasta este o reclamă. O reclamă încearcă să îţi spună ţie ce să faci. Dar această reclamă vrea ca tu să ne spui nouă ce să facem. Foloseşte această putere. Decide cine conduce Europa. Votează pe 25 mai”. Acesta este mesajul transmis europenilor de către UE, pe posturile TV şi pe site-ul destinat alegerilor europene, www.elections2014.eu. Că suntem încă entuziasmaţi sau nu, România este parte a Uniunii Europene, iar alegerile europarlamentare, ignorate până acum de o mare parte dintre români, devin tot mai importante pentru o Românie ce şi-a cedat deja o parte de suveranitate acestei structuri continentale.
Duminică, românii sunt chemaţi din nou să voteze politicieni români, o bună parte dintre cei plasaţi pe primele locuri ale partidelor urmând să îşi câştige un al doilea mandat de europarlamentar. Un alegător român va putea vota la alegerile europene în orice secţie de votare din ţară, indiferent de domiciliu. O singură dată.
Schulz sau Juncker?
Însă, în paralel cu discuţia din plan naţional, există o dezbatere şi la nivel european. Este prima dată când se va şti numele viitorului preşedinte al Comisiei Europene, în funcţie de structura politică a Euro-Parlamentului. Aceasta deoarece familiile politice europene şi-au desemnat deja candidaţii care i-ar urma lui Jose Manuel Barroso, al cărui mandat expiră în iunie. Cei ce simpatizează cu PDL, PMP şi UDMR trebuie să ştie că luxemburghezul Jean-Claude Juncker este opţiunea PPE pentru şefia Comisiei. Juncker fusese cel mai longeviv premier european, până în decembrie 2013. Cele trei partide sunt afiliate Partidului Popular European, ce reprezintă dreapta în PE. În schimb, simpatizanţii PSD – UNPR – PC ştiu că votează implicit cu neamţul Martin Schulz, candidatul Partidului Socialist European la preşedinţia CE. Schulz este preşedintele în exerciţiu al Parlamentului European. Electoratul PNL îşi dă votul şi pentru candidatul ALDE, flamandul Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei, până în 2008. Tânăra germancă Ska Keller, în vârstă de doar 32 de ani, este candidata Verzilor pentru şefia CE, iar grecul Alexis Tsipras este candidatul stângii radicale (a comuniştilor europeni). Cei cinci au avut dezbateri televizate la nivel european, în care şi-au arătat ideile privind principalele provocări ale UE în perioada următoare: de la problema securităţii în Europa, în contextul problemelor cu Rusia, până la aspectele ce ţin de migraţie, secesionismul din Catalonia şi Scoţia, atitudinea Europei faţă de comportamentul sistemului bancar, dar şi aspecte ce ţin de disciplina bugetară a statelor membre.
Ultimele proiecţii privind preferinţele la urne ale europenilor arată o luptă strânsă între popularii şi socialiştii europeni. Cercetarea sociologică realizată de Parlamentul European, în colaborare cu grupul TNS Opinion arăta cu un uşor avantaj pentru marea familie a dreptei europene, la mijlocul lunii mai.
Citiți principiile noastre de moderare aici!