Doamna Viorica Froicu este subinginer de industrie ușoară, ca formație. Povestea culturii de șofran din satul natal al doamnei Viorica, din Săldăbagiu Mic, începe cu o declarație neașteptată: „Eu am urât agricultura!”.
Viorica Froicu spune că și-a schimbat optica despre agricultură după ce a avut o experiență în acest domeniu în Italia. „Am văzut cât câștigă oamenii din agricultură în Italia. Aceia care se țin de treabă”, explică doamna Viorica.
Cum a pus bazele unei culturi exotice? „Am primit o reclamă pe e-mail, în italiană. Inițial am și vrut să o șterg. Am deschis așa, într-o doară… Știu că suna ca o provocare: «Vrei să devii bogat cultivând șofran?»… Nu știam ce-i șofranul, am început să caut informații”, povestește doamna Viorica Froicu. „Mi-am amintit că și mama mea cultiva șofran, nu cred că era original, dar știu că punea în cozonaci, în orez, și că mâncarea avea un gust deosebit”, își amintește doamna Viorica.
La început a pus șofran pe 12 ari. „Am investit mult în primul an. Mi-am făcut gard, un sistem de supraveghere cu camere video. Știți, oamenii nu prea au noțiunea de proprietate privată și se cred tot pe vremea cooperativelor. Șofranul s-a înmulțit apoi extraordinar. Am un hectar de șofran. Are un ciclu relativ scurt. După 5-6 săptămâni de la plantare înflorește, totul este mov. Începe apoi recoltarea, și nu aceasta e munca cea mai grea. Scoatem doar pistilul. Munca de Sisif e la sortare. Iar secretul stă în uscare. Șofranul are termen de garanție cinci ani, dacă e păstrat cum trebuie. După sortare, șofranul e uscat în tăvițe de aluminiu, care sunt purtătoare de căldură, într-un cuptor la 45 grade C, timp de 45-50 de minute. Îl păstrăm în borcane închise ermetic”, spune doamna Viorica.
Șofranul este căutat în întreaga lume pentru aroma și culoarea pe care le dă mâncărurilor. Un kilogram de șofran ajunge să coste până la 28.000 de euro. Însă pentru a obține astfel de cantități este nevoie de foarte multă muncă. 40 de grame de șofran necesită o recoltare de la 6.000 – 8.000 de flori de șofran.
„Prețul unui bulb de șofran depinde de calibrul lui, explică doamna Viorica Froicu. Între 0,80 lei – 1,50 lei costă cei mai mari, care sunt și cei mai productivi. Pentru 250 mp teren trebuie 5.000 de bulbi. Sunt necesare aproximativ 70.000 de stigmate pentru a obţine 500 g de şofran, şi de 2,5 kg de stigmate proaspete pentru obţinerea a 500 g de produs uscat. Fiecare floare prezintă câte 3 stigmate. Acestea trebuie să fie atent culese cu mâna și apoi uscate. Munca și îngrijirea pe care le necesită fac din șofran cel mai scump condiment din lume”, explică doamna Viorica.
Şofranul este o plantă originară din Persia. Planta are bulbotubercul, frunze înguste şi lungi, flori unice de culoare violet-albastră, cu pistil de culoare portocalie şi linii purpurii, iar fructul este o capsulă trioculară de dimensiuni reduse şi culoare albă. De la plantă se folosesc în scop terapeutic doar stigmatele, care reprezintă partea superioară a pistilului, pe care se prinde şi încolţeşte polenul.
Planta se utilizează atât în scop medicinal, cât mai ales în industria alimentară, ca şi condiment. Despre șofran se spune că tratează ulcere gastrice și răni, psoriazul, tulburările intestinale, împiedică acumularea de gaze în stomac și intestine, prevenind astfel gastrita, conține substanțe care protejează sistemul nervos central de stresul oxidativ, ținând Alzheimerul și Parkinsonul la distanță, e antidepresiv, este considerat un purificator al sângelui și anticonvulsiv, menține sănătatea inimii. Este utilizat în tratamentul astmului, tusei, tusei convulsive (măgărească), precum și ca expectorant, îmbunătățește vederea: șofranul conține carotenoizi care protejează organismul împotriva bolilor bătrâneții, cum ar fi degenerescența maculară și cataracta.
„De când cultiv șofranul, pot să spun că m-am reîndrăgostit de satul meu”, spune doamna Froicu. Șofranul produs la Săldăbagiu Mic este vândut în Italia.
„Din păcate, în discursul public al ministrului Agriculturii, dar și în supermarketuri, se vorbește despre încurajarea producătorilor locali. Realitatea e însă alta. În supermarketurile din România se vinde doar șofran din Ungaria. Șofranul din Săldăbagiu Mic are analize, certificat de calitate, este un șofran pur. Șofranul de pe rafturile magazinelor din România conține și boia”, spune cultivatoarea.
Trimite articolul
Xbuna,as fi si eu interesat sa produc sofran,puteti sami dati un numar de telefon