Conturi blocate pentru arierate

În caz contrar nu mai pot face nici o investiţie. Ba, mai mult vor plăti penalităţi şi se vor trezi cu conturile blocate. În această situaţie s-a aflat recent şi una dintre comunele cotate la categoria cele mai bogate”. Pentru o datorie de 19 miliarde lei vechi, Primăria Aştileu a avut contul de impozit pe salarii blocat. Ca şă-şi plătească arieratele şi să nu compromită o investiţie de 70 de miliarde de lei vechi Consiliul local a decis să facă un credit. Cu dobândă de 5,25% pe an. În această situaţie se află aproximativ 40 de primării din Bihor care trebuie să ia credite pentru a plăti arieratele. Nici primăriile care nu au nici un fel de arierate nu stau pe roze. Primarul Aleşdului consideră că este pedepsit că nu are arierate în loc să fie premiat. Aceasta, deoarece spune Zeno Ţipţer Consiliul Judeţean va da, cu prioritate, bani primăriilor care trebuie să-şi plătească datoriile mai vechi de 30 de zile. Presiunea plăţilor la 30 de zile sau, în sănătate, la 60 de zile ar trebui să disciplineze autorităţile publice. Iar agenţii economici ar trebui să-şi frece de bucurie că vor fi plătiţi. Se pare însă că nu este tocmai aşa…

Conturi blocate

Primarul comunei Aştileu, Vasile Ionuţ Lazăr spune că a constatat cu prilejul unui control al Finanţelor, control ce viza tocmai arieratele că „dintr-o listă cu 40 de primării cu arierate, Primăria Aştileu figura cu cele mai mari datorii” . Datoriile sunt urmare a unei investiţii de 56 miliarde de lei, bani care trebuiau plătiţi către Drumuri Bihor în 22 de luni ca urmare a lucrărilor de asfaltare. Vasile Ionuţ Lazăr spune că anul trecut, când şi-a început mandatul la Primărie avea datorii de 24,8 miliarde lei vechi. „În şapte luni am reuşit să fac şi plăţi şi să fac şi nişte investiţii. Conform ordonanţei 46/2012 lunar fiecare primărie trebuia să-şi reducă arieratele cu 5%. Am reuşit să plătesc până în luna ianuarie, astfel că la 1 ianuarie 2013 aveam datorii de 19 miliarde lei vechi. Apoi nu am reuşit să mai plătim, iar Finanţele locale ne-au blocat conturile de impozit pe salarii. A venit apoi ordonanţa 3 /2013 care ne obliga ca până la 31 martie să plătim 85% din arierate. Vă daţi seama că dacă nu am reuşit să plătesc 5 % din arierate lunar, nu aveam cum să plătesc până pe 31 martie 85%, adică peste 16 miliarde de lei vechi. Ori firmele plătesc primele tranşe tocmai pe 31 martie către Primăria Aştilei. În acest fel am fost obligaţi să luăm credit. Am luat exact cât trebuie să plătim cu o dobândă de 5,25 % anual. Pe care va trebui să-i dăm înapoi într-o rată anuală de 4,8 miliarde lei. Lunar trebuie să merg la bancă cu 40.000 lei. Bugetul anual al comunei este de 30 miliarde lei vechi, din care efectiv rămâi cu 7 miliarde lei vechi”, îşi face calculul tânărul primar al Aştileului. Dacă nu lua credit să plătească arieratele Primăria Aştileu avea blocată orice investiţie, aşa cum prevede legea.

„Am de făcut o investiţie de 70 de miliarde de lei în apă-canal. Vă daţi seama că nu puteam sacrifica o astfel de investiţie”, concluzionează şeful Primăriei Aştileu. „Chiar azi am aprobat în consiliul local un împrumt de 2,5 miliarde pe 5 ani ca să putem plăti datoriile care provin din lucrări de asfaltări, alimentare cu apă şi un teren de sport. Am preferat ca banii din buget pe care îi avem să-i folosim în investiţii. Oricum noi anticipăm că va fi un buget de aproximativ 5 miliarde lei vechi, dar probabil încasările vor fi mai mici”, spune primarul de Lunca Ioan Popa. Dacă la începutul primului său mandat spunea sus şi tare că va face din Rieni „cea mai bogată comună din România”, aşa cum consemna Jurnal bihorean la vremea Respectivă, primarul de Rieni Gheorghe Bota se pare că nu şi-a făcut bine calculele. Suma de care va trebui să se împrumute este de aproximativ 4 miliarde de lei vechi.

Pedepşiţi că nu au datorii

Măsura ar trebui să pună capăt blocajului financiar generat de instituţii publice şi transmis apoi în mediul privat.Măsura generează însă probleme noi: blocarea investiţiilor. Aceasta fiindcă toţi banii din bugete se duc pe arierate şi s-au blocat complet investiţiile noi.

În această situaţie se află şi Aleşdul. Conform primarului Zeno Ţipţer, Primăria Aleşd nu a acumulat arierate. Însă, se pare că nu va primi nici bani de investiţii de la consiliul Judeţean. „Legea Finanţelor Publice spune clar că nu ai voie să angajezi lucrări dacă nu ai finanţare. Ca şi alte primării, care au acum arierate şi eu puteam să angajez lucrări, dar am zis să respect legea. Aş fi putut să am arierate de 30-40 de miliarde lei vechi. Puteam să prevăd bugetul de 100 de ori mai mari şi după aceea să spunem că nu am avut încasări. Legea spune însă clar că nu numai că trebuie să prinzi banii în buget , ci trebuie să ai şi sursă de finanţare. Acum auzim că noi cei care nu avem arierate, nu primim bani de dezvoltare fiindcă banii se vor da celor care au datori. Am şi făcut o sesizare către Consiliul Judeţean în care am specificat că nu avem arierate şi că ar trebui să fim pedepsiţi pentru asta, ci ar trebui să fim premiaţi. Avem lucrări care trebuiesc cofinanţate. : apa şi canalizarea, etapa I, modernizarea staţiei de epurare, , modernizarea Casei de Cultură, reabilitarea vechiului sediu al Primăriei dacă ar fi să enumerăm doar câteva”, a spus primarul Aleşdului. Şi primarul de Ciumeghiu, Gheorghe Huple respiră uşurat. „Nu am nici un fel de ariearte, deci nu trebuie să iau credit. Am de plătit doar 400 de milioane de lei vechi pentru terenul de sport, lucrare executată pe ordonanţa 7, dar aceste lucrări nu intră la arierate”, ne-a spus primarul de Ciumeghiu.