Ciocnire între civilizaţii!

O mai veche luptă „de clasă” dintre proprietarii de vile din zona străzii Louis Pasteur şi posesorii apartamentelor din blocurile aliniate la stradă, unele încălzite cu lemne, se tranşează începând de ieri, cu largul concurs al Primăriei. O echipă a Administraţiei Imobiliare Oradea (AIO) şi câţiva muncitori de la OTL s-au apucat de demolarea garajelor şi magaziilor de lemne – frontul luptei dintre cele două „civilizaţii”. Pe terenul eliberat, Primăria anunţă că va amenaja căi de acces, locuri de parcare şi spaţii de joacă. Se vor acorda, însă, facilităţi şi celor cu adevărat afectaţi de măsura demolării, spun reprezentanţii Primăriei.

Vecinătăţi nepotrivite

Luni la prima oră, echipa de demolatori a băgat escavatorul în primele depozite de lemne aferente blocurilor de pe Pasteur, construite în anii 60 cu încălzire pe lemne. Este punctul culminant al unei situaţii tensionate care s-a dezvoltat între proprietarii apartamentelor şi boxelor, oameni mai degrabă săraci, şi rezidenţii luxoaselor vile de peste drum de acestea. „De multe ori ne-au aruncat vorbe că nu se lasă până nu le pun la pământ. Şi acum le-a reuşit cu ajutorul primarului, pe care şi noi l-am votat”, s-a plâns o bătrânică, proprietara unui apartament încălzit cu lemne. Spusele sale sunt confirmate şi de alţi vecini, care cred că totul li se trage de la vecinătatea cu nume importante din oraş. Între alţii, consilierul liberal Mihai Manea şi fosta soţie a europarlamentarului Tokes Laszlo, Edith Laszlo sunt proprietari de vile chiar vizavi de depozitele de lemne în cauză. „Ştiu sigur că celor din vile nu le-au convenit construcţiile de aici”, mai comentează o altă vecină.

Ilegal, acuză păgubiţii

„Nu le-au mai dat voie să repare aceste construcţii că nu le-au dat autorizaţie de construire. Acum, sigur, spun că nu-s bune de nimic şi că trebuie dărâmate”, reclamă Dorin Gherghev, în numele părinţilor săi, Ileana şi Ilie, proprietarii unui garaj plin cu lemne şi a unui apartament, insistând că totul este un scenariu orchestrat de Primărie.

„Terenul, cu boxe cu tot, a fost cumpărat împreună cu apartamentul. În CF, apartamentele figurează împreună cu boxele. Acum, Primăria spune că acestea nu-s a noastre. Sunt întăbulate pe noi şi acum vin să le demoleze! E mai rău ca-n război”, s-a plâns şi Maria Bunica, proprietara unei astfel de construcţii.

Contractele de vânzare cumpărare întocmite prin 1990 cu statul arată că terenul le este dat în folosinţă proprietarilor de boxe pe durata construcţiei. Cel mai probabil, aceasta este şi chichiţa legală de care au uzat juriştii Primăriei pentru a da avizul de legalitate dispoziţiei primarului din 3 iunie, actul în baza căruia s-a pornit dărâmarea. Proprietarii insistă, însă, că aceste construcţii au un statut diferit de cel al garajelor ilegale din oraş şi că demolarea lor este un atentat la proprietatea personală, din moment ce sunt întăbulate. „Cum au demolat astea, pot demola tot blocul, că acelaşi statut legal au amândouă”, crede orădeanul. Omul spune că va da Primăria în judecată: „o să-i constitui într-o asociaţie a proprietarilor de boxe şi o să dăm Primăria în judecată. Avocaţii vor verifica dacă se încadrează în penal, pentru distrugere sau numai în civil, pentru despăgubiri”.

Prea mare bucurie nu o sa aibă nici dacă câştigă procesul pe despăgubiri, crede Gherghev: „Până să se termine un asemenea proces construcţiile sunt dărâmate iar banii de despăgubire de unde-i plătesc? Tot din banii mei şi ai altora, adunaţi ca impozite! Dacă ar exista răspundere personală sunt sigur că ar fi mai atenţi la proprietatea privată”.

De musai, la CET

Cu depozitele de lemne la pământ, şi cei care nu s-au legat până acum la sistemul centralizat de termoficare vor fi nevoiţi s-o facă. „Cei care şi-au permis, s-au legat la CET dar mulţi dintre ei, majoritatea de fapt, sunt destul de necăjiţi, bătrâni şi fără aparţinători. Va fi interesant de văzut cum intră aceşti oameni în iarnă şi, mai ales, cum vor ieşi din sezonul rece”, comentează Gherghev.

„Avem altă posibilitate? Nu avem încălzire centrală dar acum n-o să avem de ales şi o să ne legăm. Numai că e scump, cel puţin 50, 60 de milioane de lei (vechi n.r.). Şi cum o să putem plăti facturile, încă nu îmi dau seama. Cu lemne, luam o încărcătură de 12 milioane de lei şi ne rămâneau de la o iarnă la alta”, spune Kelemen Anita.

Curăţenie şi facilităţi

În numele Primăriei, viceprimarul Ovidiu Mureşan salută iniţiativa de a se face curăţenie în zonă. Ce-i drept, o bună parte dintre boxele deschise ieri nu erau foosite, poate şi pentru că aprovizionarea cu lemne pentru iarna viitoare abia începe. „Zona trebuie să primească un aspect ce ţine de secolul în care trăim. Nu mai putem merge pe lemne la bloc în Oradea anului 2013, soluţia este să se lege la reţeaua de încălzire. Au ştiut de asta de mult timp, în urma deplasărilor în teren ale d-lui primar. În afară de ei, mai trăiesc şi alţii în zonă, cei de peste drum. Părerea mea este că s-a luat o decizie corectă să se facă curăţenie acolo, şi dacă au fost reclamaţii şi dacă s-au sesizat inspectorii de zonă”, spune vicele.

Primăria propune, însă, şi măsuri „sociale” pentru cei afectaţi. „AIO îi va lăsa pe cei care se încălzesc pe lemne să îşi facă boxe cu aspect unitar, chiar lângă blocuri şi pot primi sprijin şi pe partea de proiectare. Ce-i drept, vor trebuie să-şi refacă boxele pe banii lor dar acestea vor fi scutite apoi, de impozit pe teren. Pentru cei care deţin maşini şi vor dori, Primăria oferă locuri de parcare gratuite pentru cinci ani”, spune Anca Sas, în numele Primăriei.

N-am depus nicio reclamaţie!

Vecin cu cele patru blocuri de pe Pasteur, consilierul local liberal Mihai Manea spune că nu a umblat cu sesizări la Primărie. „Eu n-am depus nicio reclamaţie, vecinul meu a înregistrat-o. Că oamenii spun că eu am umblat după ea, asta este altă treabă. Problema demolării s-a pus încă din 2008, când s-a introdus reţeaua de apă caldă. Dl. primar le-a spus că în doi, trei ani se vor dărâma boxele deci nu din partea mea au auzit. Toţi ştiau la ce să se aştepte din moment ce prima dată au auzit în 2008 şi apoi din nou în 2009, în 2010 şi anul trecut din nou”, spune acseta.