Ai lucrat, în ultimii ani, ca şi colaborator la vreo firmă? Contabilii firmei ţi-au spus că toate dările la stat, inclusiv contribuţia la sănătate, îţi sunt achitate de aceasta? E mai sigur să dai o fugă la Casa de Asigurări de Sănătate(CAS) şi la Direcţia Judeţeană de Finanţe să verifici, pentru că-s şanse mari să apari în listele de datornici. Ultima centralizare a datornicilor CAS arată că peste 15.000 de bihoreni, majoritatea din Oradea, sunt pe listele datornicilor. Pentru o parte dintre ei, asta este o supriză cât de poate de neplăcută, de care au aflat la începutul anului, cu ocazia celui mai recent val de corespondenţă cu populaţia lansat de aceste instituţii. Şocul „beneficiarilor” este cu atât mai mare cu cât s-au trezit cu datorii vechi de câţiva ani, umflate cu penalităţi şi majorări care depăşesc, sau chiar egalează, suma datorată. „Dar de ce a durat cinci ani ca să aflu că am datorii şi de ce trebuie să plătesc penalizările? Trebuia să vină să mă execute în al doilea an, dacă au văzut că într-un an întreg nu au primit nimic de la mine! Să îmi pună poprire pe cont imediat, nu după cinci ani”, consideră o Paula C., care a aflat de datoria din 2007 abia anul acesta.
CAS Bihor se scuză, spunând că este în posesia unei baze de date cu persoanele care înregistrează venituri abia din 2010-2011! Înainte, îi prindeau pe datornici la întâmplare, doar dacă aceştia treceau pragul instituţiei pentru diverse solicitări.
Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) şi ANAF au intrat în frenezia recuperării datoriilor de la persoanele fizice. Nu contează că oamenii au ajuns subit obiectul anchetei CAS – Fisc, după ce ani la rândul nimeni nu i-a întrebat de… sănătate! Disperarea încasării restanţelor e motivată şi de apropierea scadenţei la termenul de prescriere a datoriilor, fixat de legea fiscală la 5 ani. Astfel se explică de ce o dată la câţiva ani instituţiile statului se pun pe strâns banii restanţi la asigurările de sănătate.
În cauză sunt acele categorii de persoane fizice care au înregistrat venituri din activităţi independente: PFA, drepturi de autor, venituri din chirii, din munci agricole sau silvice, diferite premii, prestări servicii pe convenţie civilă, venituri de tip comision/dividende/dobânzi. Însă şi între aceste categorii sunt diferenţieri. Cifrele oferite de CAS Bihor arată că la 30 iunie 2012 predase către Fisc un debit neîncasat de 22,2 milioane de lei noi. După această dată, Fiscul a preluat problema încasării datoriilor. La ora actuală, CAS şi Fiscul sunt pe urmele a 21.925 de persoane înregistrate cu datorii către fondul naţional unic de asigurări de sănătate (FNUASS).
Vrea cetăţeni responsabili
O bună parte a debitelor care li se aduc acum la cunoştinţă cetăţenilor cu restanţe reprezintă penalităţi şi întârzieri. Faptul că mulţi dintre „beneficiarii” scrisorilor de la CAS Bihor nu ştiau că au de plată (şi) asigurarea de sănătate, arată clar că până de mult CAS Bihor nu se obosea prea tare să-şi tragă de mână asiguraţii restanţieri. Proaspăt numit preşedinte-director general la CAS Bihor, medicul dentist Ionuţ Gheorghe (PNL) acceptă că vina e şi la CAS. Totuşi, nu uită să spună că această contribuţie de sănătătate (5,5% din venituri) este obligatorie. „Eu îi înţeleg foarte bine (pe cetăţeni – n.r.). E şi o vină a CAS, că nu am urmarit mai îndeaproape. Nu ştiu de ce. Din ştiinţa mea, au mai fost cazuri când au mai primit (înştiinţări de plată – n.r.), mai ales când se apropia perioada de prescriere (fiscală – n.r.). Am avut discuţii cu persoane fizice, care îmi spuneau că «dacă sunt sănătos, n-am avut nevoie de medic. Atunci de ce să plătesc?”. Astfel, a amânat până s-a aglomerat şi apoi i-a fost groază. Vina e şi a asiguratului. Şi, pe undeva, şi a CNAS. Adevărul este la mijloc. Vin cu penalităţi şi majorări de întârziere. Aşa este. Sunt oameni care au bani foarte serioşi de dat. Probabil că se va ajunge şi la judecăţi”, ne-a declarat directorul Gheorghe, care a ţinut apoi să ne transmită că necunoşterea legii (Legea 95/2006, în cazul acesta) nu te absolvă de efectele sale. „Asigurările de sănătate sunt obligatorii pentru toti cetăţenii României. Ar trebui să avem simţul responsabilităţii, dar mai lipseşte, din păcate”, ţine să le transmită şeful CAS Bihor, datornicilor.
Dincolo de simţul responsabilităţii la care face apel Ionuţ Gheorghe, rămâne un mare semn de întrebare lejeritatea cu care Casa de Asigurări de Sănătate a tratat problema datornicilor, ani la rândul. De altfel, din răspunsul directorului se deduce clar faptul că hărnicia de acum vine ca urmare a grijei ca nu cumva să se prescrie datoriile. Comanda pentru acţiunile de dată recentă a CAS – Fisc vine din Capitală, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Şeful CAS Bihor a şi spus-o: ce se întâmplă în judeţul nostru, se întâmplă peste tot în ţară.
O Casă pasivă
Am întrebat de ce CAS Bihor nu s-a „omorât” cu trimisul scrisorilor către restanţieri. Ne-a răspuns Oana Ungur, purtătoarea de cuvânt a CAS Bihor. Potrivit Oanei Ungur, până acum doi ani, Casa nu avea o bază de date cu persoanele care au venituri. Astfel, potrivit acesteia, instituţia n-ar fi putut şti nici cât, nici cui să impună! „Îi prindeam strict numai dacă veneau să-şi scoată adeverinţe sau dacă solicitau vize pe adeverinţe. Aplicam prevederile legale, care cer să verifici continuitatea în asigurare. Numai aşa îi depistam pe restanţieri, dacă puneau piciorul în Casa de Asigurări de Sănătate”, ne spune Oana Ungur, amintindu-şi cum, în 2007, atunci când s-a introdus cardul european de sănătate, CAS a reuşit să depisteze mai mulţi restanţieri tocmai aşa, deoarece cetăţenii veneau să-şi ridice acest card. Între timp, în 2010 – 2011, Casa a primit de la Finanţe o bază de date cu persoanele ce au venituri.
Cât de moral este ca CAS să perceapă penalităţi şi majorări la penalităţi de la datornicii de care nu s-a interesat ani la rândul? Potrivit Oanei Ungur, spre deosebit de actele normative care reglementează activitatea Fiscului, legea după care funcţionează Casa (Legea 95/2006) nu dă posibilitatea scutirilor sau eşalonărilor.
În ceea ce priveşte termenul de ştergere a datoriilor, acesta este stabilit la prima lună din al şaselea an. Însă, dacă în aceşti cinci ani CAS a întreprins măcar o etapă a executării silite, datornicul nu se mai poate preleva de acest termen. Etapele executării silite sunt: înştiinţare prin poştă, iar dacă scrisoarea cu confirmare de primire se întoarce la Casă, instituţia afişează datoria la sediu, cât şi pe site-ul propriu. O dată această a doua etapă realizată, se trece la poprire. Sunt persoane cu obligaţii neachitate către Casă încă din 2002 – 2003, arată Oana Ungur.
Citiți principiile noastre de moderare aici!