În conferinţa de presă de marţi, rectorul Bungău a salutat proiectul european de dotare cu echipament şi softuri pentru Reverse Engineering (ingineria inversă). Dintre aplicaţii, Bungău Constantin a exemplificat cu posibilitatea de a se recrea, în doar 24 de ore, o piesă de echipament medical stricată. Totodată, rectorul Universităţii orădene a precizat că prin Ingineria Inversă se construiesc şi proteze ortopedice. „Fiecare avem un anumit tip de rotulă astfel că după scanarea ei în 3D se poate fabrica şi proteza potrivită. Prin tehnica Reverse Engineering se crează osatură artificială de mai mult timp iar acum se încearcă realizarea de substitut pentru rinichi sau chiar ficat cu imprimante 3D”, a sintetizat Bungău perspectivele tehnologice.
Rectorul a subliniat că centrele universitare din Bucureşti şi Cluj au deja echipamente laser-imprimantă cu care construiesc proteze din titan şi a precizat că şi Universitatea din Oradea are în vedere viitoare colaborări cu unităţi medicale dar şi agenţi economici privaţi.
În context, Bungău a dezvăluit că Facultatea de Construcţii are un scaner 3D şi know-how cu care ar fi putut cartografia faţadele clădirilor monument istoric din centrul Oradiei.
„Probabil nu se ştia dar şi noi avem de doi ani un scaner 3D care putea înregistra digital diecare element de decor arhitecturale. Avem şi softuri de metrologie utile în arheologie, istorie şi arhitectură”, a spus Bungău referindu-se la scanarea Palatului Moskovits care, ce-i drept, nu a costat nimic Primăria.
Rectorul a mai amintit că Universitatea a ajutat municipalitatea şi cu un laser de măsurare a vibraţiilor în noul mozaic al Pasajului Vulturul Negru. „Şi ITM şi alte instituţii ne-au solicitat specialişti pentru diverse studii şi măsurători”, a continuat Bungău.
Colaborarea pentru CET?
În 2008, municipalitatea a încheiat un parteneriat cu Universitatea din Oradea pentru Masterplanul de termoficare, mai exact pentru a se alege viitorul combustibil pentru CET: gaz sau cărbune. Astfel, bazându-se pe consultarea a trei universitari de la Facultatea de Energetică din Oradea şi a unuia de la Universitatea Tehnică din Cluj, municipalitatea a ales gazul.
Ca atare, l-am întrebat marţi pe rectorul Bungău dacă Primăria nu a solicitat şi un universitar în comisia de licitaţie pentru viitoarea centrală pe gaz în condiţiile în care pentru licitaţie preţul cel mai scăzut a contat în procent de 50% restul criteriilor fiind de ordin tehnic.
Răspunsul rectorului Bungău a fost unul scurt: „Primăria nu ne-a solicitat niciodată specialişti pentru comisiile de licitaţii”. Rămâne de apreciat ce cunoştiinţe tehnice au membrii comisiei de licitaţie care a decis pentru mega-proiectul de 54 de milioane de euro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!