Atraşi de „Aurul şi argintul antic al României”

După Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti şi după Muzeul Banatului, expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” poate fi admirată, până pe 31 august, şi la Muzeul Ţării Crişurilor, intrarea costând 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii.

Despre cele peste o mie de obiecte antice din aur şi argint se poate scrie mult, dovadă şi volumul dedicat acestei valoroase expoziţii naţionale, achiziţionabil la preţul de 90 de lei.

Însă dintre cei care au trecut pragul expoziţiei, majoritatea au zăbovit îndeosebi în faţa tezaurului de la Pietroasa, numit popular Cloşca cu pui (returnat de URSS în 1956), la vitrina cu brăţările dacice recuperate după ce au fost găsite în zona Sarmisegetuza de braconieri arheologice cât şi în faţa tezaurelor găsite în Bihor, la Oradea – sere, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău Nou, Tăuteu (Tăuteni) şi Izbucu Topliţei. Dealtfel, afişul pregătit de Muzeul Ţării Crişurilor ca gazdă oferă imagini cu fibule şi brăţări dacice de argint găsite în siturile de pe raza judeţului Bihor.

Cavalerii „tăuteni”

Inedite în peisajul expoziţiei sunt însă şi impozantele vase de argint găsite într-o râpă de lângă Tăuteu (Tăuteni), vase rămase în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor. Cele două vase sunt decorate măiestrit cu scene dionisiace, dovedind că influenţa greacă a ajuns până la graniţele zonei controlate de romani.

Tehnici relevate-n Bihor

Un alt aspect inedit relevat în obiectele dacice găsite în Bihor se leagă de colierele sau brăţările tip „torsadă” (torques). Astfel, muzeograful Corina Toma de la Muzeul Ţării Crişurilor a studiat tehnica de prelucrare a acestor brăţări dintr-o singură bară de argint torsionată. Aceasta în timp ce la brăţările găsite în alte părţi, şi prezente în expoziţie, se poate observa cu ochiul liber că sunt compuse din două bare răsucite una în jurul celeilalte.

„Observaţiile directe asupra pieselor din tezaurele dacice de la Oradea – Sere şi Drăgeşti oferă informaţii noi cu privire la tehnica de realizare a brăţărilor din bară de argint torsionată. Ruperea accidentală de către descoperitori a brăţării de la Drăgeşti a evidenţiat existenţa în secţiunea barei a unei tije-miez învelită într-o foaie metalică. Şănţuirea realizată înainte de torsionarea barei a secţionat placa exterioară, aproximativ pe jumătate din grosimea ei, fărăa atinge miezul. Deteriorările de pe suprafaţa brăţării de la Oradea – Sere, păstrată întreagă, permit identificarea aceleiaşi tehnici de confecţionare dintr-o bară-miez învelită într-o placă metalică”, arată Corina Toma într-un studiu publicat pe site-ul www.academia.edu.