A trăit într-un mediu familial care i-a oferit șansa de a cunoaște mari matematicieni, precum Prof.dr. Ioana Moisil, Acad. Solomon Marcus, Acad. Gheorghe Păun sau celebrul profesor american Lotfi Zadeh – părintele logicii fuzzy. La 18 ani, Domnica Ioana Dziţac e pregătită să accelereze trecerea la societatea informațională.
– J.b- Aș vrea să-mi povesteşti despre pasiunea ta pentru matematică…Când a început relaţia ta cu matematica, care e rolul părinţilor tăi în această ecuaţie, ce simţeai tu atunci când găseai soluţii la probleme mai dificile. Aş vrea să ne vorbeşti despre relaţia ta cu această ştiinţă, în contextul în care tu ai abordat-o de la nivelul unui autor de culegeri de matematică. Aş spune că aşa cum alţi copii sunt supranumiţi „micuţa Picasso”, tu eşti „micuţa Gheba”. Ce volum de muncă înseamnă presupune realizarea unei culegeri de matematică pentru un copil, fie el și olimpic?
-Domnica Ioana Dziţac: Matematica pare cenuşie, dar în realitate este de o frumuseţe rară, dacă reuşeşti s-o vezi nu numai ca un meșteșug științific riguros, ci și ca o trăire artistică liberă. Celebra identitate a lui Euler, care leagă între ele cinci constante matematice de referință (0, 1, i, π și e), are o aură magică divină. Sau numărul de aur (care are o infinitate de zecimale, fiind aproximativ egal cu 1,618…) și aplicațiile sale în estetică și biologie sunt fascinante.
Am trăit într-un mediu familial în care matematica „se mânca pe pâine”, tata fiind licențiat în matematică și doctor în informatică, iar mama este și ea licențiată în matematică-fizică (pe lângă energetică și informatică economică). Mediul familial m-a stimulat să îndrăgesc matematica, dar părinții mei nu au făcut presiuni asupra mea și nici nu au avut ambiții egoiste să devin olimpică, lăsându-mi mie șansa să-mi aleg liberă calea de urmat. În gimnaziu am avut noroc să am o profesoară de matematică de excepție, Dorina Szatmari, care mi-a devenit cu timpul un mentor de mare valoare. Am mai avut șansa de a cunoaște mari matematicieni, precum Prof.dr. Ioana Moisil, Acad. Solomon Marcus, Acad. Gheorghe Păun sau celebrul profesor american Lotfi Zadeh – părintele logicii fuzzy.
Cele patru culegeri de matematică pe care le-am scris dintr-o perspectivă a elevului, denumite sugestiv „Trepte matematice” , au fost generate de dorința mea de a lăsa celor care vin după mine chiar niște trepte utile pentru a înțelege mai ușor matematica. A fost multă muncă și a trebuit să-mi gestionez foarte bine timpul, mai ales că sarcinile școlare ale elevilor români sunt extrem de exagerate, deși multe dintre ele sunt inutile sau chiar dăunătoare.
Am avut o șansă aproape nesperată, ca începând din clasa a XI-a să urmez liceul în Danemarca la un program de bacalaureat internațional. Aici am cunoscut mai bine aspectul aplicativ al matematicii, am învățat să folosesc și să mă ajut de calculatorul grafic (capabil să traseze grafice, să rezolve ecuații și sisteme de ecuații care nu se pot rezolva în mod obișnuit etc.). Chiar și eseul meu la matematică a fost o aplicație practică a matematicii în determinarea intervalelor orare de administrare a antibioticelor…
-J.b.Cum te-ai pregătit pentru bacalaureatul internațional? Dacă ar fi să faci o pledoarie pentru bacalaureatul internațional ar suna…. Are şi puncte slabe acest sistem?
-DID: Nu pot spune că m-am pregătit în mod deosebit pentru Bacalaureatul International/ International Baccalaureate (IB), ci m-am pregătit din gimnaziu pentru a studia în străinătate după curricule internaţionale în paralel cu curricula naţională. Am pus mereu accent pe activităţile extraşcolare de la voluntariat, scriere de cărţi, învăţarea matematicii în limba engleză până la sport, dorind să devin o elevă complexă cu o pregătire globală.
Informaţii despre IB sunt prezentate foarte bine la pagina http://www.mirunette.ro/scoli-si-licee-in-strainatate/totul-despre-programa-de-bacalaureat-international-ib. Se studiază selectiv, doar 6 materii din arii curriculare diferite, plus Teoria cunoașterii și CAS (Creativity, Action, Service). La fiecare disciplină se scrie un eseu care contează la bacalaureat, pe lângă alte 2-3 probe (scris, oral). Eu personal studiez la nivel înalt (higher level) matematică, fizică, business & management, literatură engleză, iar la nivel standard (standard level) psihologie şi spaniolă. Periodic, programele se actualizează, cărțile apar în ediții noi, iar profesorii merg la stagii de pregătire psiho-pedagogică.
Dorul de casă al elevilor din țări îndepărtate (personal am colegi din 20 de ţări) este compensat de o atmosferă prietenoasă a personalului didactic și de condițiile excelente de cazare și masă în campus. Din păcate, în România numărul şcolilor internaţionale cu program IB este extrem de redus, iar taxele de şcolarizare sunt extrem de mari. Eu am avut șansa să urmez IB la Struer, în Damemarca (http://www.struer-gym.dk/), gratuit! Pentru ceea ce mi-a oferit Danemarca pot spune că această ţară va rămâne mereu în sufletul meu şi va fi ţara în care voi reveni cu prioritate, dacă voi decide pe viitor să rămân în Europa. IB este o binefacere pentru educația sănătoasă a unui tânăr pentru viața reală și o excelentă rampă de lansare pentru elevii care doresc să urmeze o universitate de top. Ca dovadă, eu am fost admisă la New York University Abu Dhabi (NYUAD): http://nyuad.nyu.edu/en/, universitatea mamă – New York University (NYU), aflându-se în top 29 mondial în 2016 (http://www.shanghairanking.com/ARWU2016.html). Am avut norocul să mă număr printre cei 3% admiși din peste 11.000 candidați, obținând suport financiar total (aprox. 78.000$/an, incluzând şcolarizare, cazare, masă, transport, alte cheltuieli educaţionale – cărţi, rechizite, etc).
Evident că orice sistem are și puncte slabe, dar IB este autocorectiv. De exemplu, anul trecut s-a dat la fizică un subiect atât de greu, încât… a fost nevoie de o corecție a baremului de corectare, decizie autocorectivă luată pe plan internaţional (Fundația IB are sediul central la Geneva, de asemenea are cinci centre globale la Washington DC, Singapore, Haga, Cardiff, precum și un birou la Buenos Aires: http://www.ibo.org/). În urma experienței mele aș pleda ca măcar în fiecare reședință de județ să existe câte un liceu/colegiu în care să funcționeze un program IB, în care să se poată pregăti elevi români pentru o societate tot mai globalizată, alături de elevi din alte țări, într-un mediu multicultural, multireligios și multilingvistic. Lumea tinde să devină un sat global și trebuie să fim pregătiți pentru asta. Soluția nu este o izolare naționalistă și fundamentalistă, ci o deschidere spre ceilalți. A respecta omul global și lumea globală nu înseamnă a nega propriile tale valori naționale. Dimpotrivă. E mai ușor să-l faci cunoscut pe Eminescu traducându-i niște poezii în engleză, chineză sau arabă, decât să aștepți să învețe alții limba română. Doresc ca prezența mea în străinătate să aibă și o amprentă patriotică, să fiu un ambasador al țării mele care povestește cu mândrie despre Grigore Moisil, Mihai Eminescu, Solomon Marcus, Aurel Vlaicu sau Constantin Brâncuși.
-J.b.Un loc important în viaţa ta l-a ocupat voluntariatul. Cum îți găseai timp să faci și asta, de ce ai simțit nevoia să o faci şi aş vrea să ne spui dacă te-a ajutat în demersul tău de a urma o facultate în afara ţării?
-DID: Într-adevăr, voluntariatul a ocupat şi ocupă în continuare un loc foarte important în viaţa mea. Pentru mine, voluntariatul reprezintă o mică parte din contribuţia fiecărui voluntar la crearea unei lumi mai bune, mai sincere, mai frumoase. Se spune că puterea schimbării stă în mâinile noastre, iar pentru a produce o schimbare trebuie să acţionăm! Asta încerc să fac şi eu. Voluntariatul te transformă într-o persoană conştientă de mai multe aspecte reale ale lumii ce ne înconjoară. Mai mult, implicarea în activităţi de voluntariat dezvoltă o serie de abilităţi şi competenţe sociale, cum ar fi de exemplu solidaritatea, toleranţa, încrederea, spiritul civic şi responsabilitatea socială. Timpul alocat voluntariatului nu a fost deloc neglijabil, dar întotdeauna mi-am făcut timp pentru ceea ce îmi place cu adevărat să fac. În primul rând, experienţa de voluntariat m-a ajutat în cadrul IB. Programa IB include ca o componentă obligatorie 150 de ore de voluntariat în cadrul CAS (Creativity, Action, Service), componentă care amplifică dezvoltarea personală şi interpersonală a elevilor prin învăţarea experienţială, călătorii şi descoperirea de sine.
La începutul anului şcolar 2016/2017 mi-am propus să accesez câteva universităţi din Anglia, Danemarca şi o universitate în afara Europei. Am apucat să depun aplicaţii pentru Anglia şi pentru New York University, deci voi face câteva referiri la cerinţele aplicaţiilor depuse.
Am aplicat prin intermediul platformei UCAS la 5 universităţi de top din Anglia. Universităţile şi programele de studii din Anglia la care am fost admisă, cu câteva condiţionări realizabile, sunt: UCL (University College London) – Information Management for Business; University of Bath – Computer Science with Business; University of Birmingham – Computer Science with Business; King’s College London (University of London) – Computer Science with Management. Mai sunt în aşteptarea răspunsului de la The University of Manchester – Computer Science with Management & Management with Industrial.
Aplicaţia a fost unică pentru cele 5 universităţi, cuprinzând situaţia şcolară, o recomandare şi un eseu. În cadrul eseului solicitat de maxim 660 de cuvinte am pomenit în 2 fraze despre experienţa mea în voluntariat, inclusiv de premiul publicului obţinut în Gala Naţională a voluntarilor în 2014, restul eseului fiind focusat pe experienţa mea (olimpiade, proiecte, conferinţe, scriere de cărţi, şcoli de vară internaţionale) în domeniile apropiate de programele accesate: IT, business, matematică.
La NYU am aplicat la cele trei sedii ale acestei universităţi în următoarea ordine de prioritate: Abu Dhabi, New York şi Shanghai prin intermediul platformei Common Application. Aplicaţia a fost complexă, cuprinzând nominalizarea mea de către directorul IB din Danemarca, 3 eseuri dintre care unul academic, 4 recomandări, 10 activităţi, 5 premii, situaţia şcolară, alte informaţii relevante. În cadrul acestei aplicaţii unul dintre esee l-am focusat pe exeprinţa de voluntariat, între cele 10 activităţi am pomenit de 3 activităţi de voluntariat, iar între cele 5 premii am pomenit de premiul obţinut în Gala Naţională a Voluntarilor.
Aplicaţia a fost una de succes; în urma acceptării aplicaţiei am fost chemată la interviu la Abu Dhabi în cadrul candidate weekend, la scurt timp aflând că am fost admisă şi acceptând oferta de la NYUAD, unde voi începe să studiez din toamnă Computer Science (Majors) şi Economics (Minors); la Minors voi mai alege unul din domeniile Political Science, Psychology sau Natural Science. Pot spune că o mare importanţă în admiterea la această universitate a constituit-o experianţa mea internaţională pe care am dobândit-o în cadrul IB şi în cadrul celor 5 şcoli de vară internaţionale din SUA, Anglia, România.
-J.b. Recent, te-ai remarcat la o conferinţă de dezbateri. Ai câştigat diploma de cel mai bun delegat jucând rolul ambasadorului SUA.
-DID: Recent am participat la Model United Nations (MUN). Aceasta este o conferinţă de dezbateri foarte populară în special în lumea liceelor şi universităţilor din străinătate. După cum îi spune şi numele, conferinţa modelează o dezbatere a Naţiunilor Unite. Împreună cu tineri din mai multe licee şi ţări ne-am adunat de data aceasta la noi în liceu şi am dezbătut probleme globale de actualitate ca de exemplu, combaterea terorismului, traficul de droguri, etc. În cadrul acestei dezbateri am jucat rolul ambasadorului SUA şi am fost onorată să câştig diploma de cel mai bun delegat.
-J.b.Ce carieră vrei să urmezi și ce faci pentru asta?
-DID Computer Systems Analyst, de exemplu, este un job care cred că mi s-ar potrivi și i-aș face față, deoarece te ține mereu treaz, nu te plafonează la a face același lucru în fiecare zi, deci vrând-nevrând te menține în pas cu noutățile și cu explozia informațională, iar stilul meu dinamic, dorința mea de a afla cât mai multe cred că mă compatibilizează cu un astfel de job.
Statutul social m-ar mulțumi cu atât mai mult cu cât consider că aș contribui substanțial prin activitatea mea la grăbirea trecerii la societatea informațională. Un astfel de job evident că poate oferi perspective în carieră; eu, de exemplu aș dori ca, în timp, să mă dezvolt în domeniul IT Business și să ajung să conduc un astfel de departament sau efectiv să-mi dezvolt o proprie afacere. Dar, evident sunt deschisă profesării oricărui job din domeniul universitar pe care-i voi absolvi în viitor.Cariera mea am construit-o pas cu pas, începând cu alegerea profilului de matematică-informatică intensiv informatică pe care l-am urmat în primii 2 ani de liceu în România, continuând cu studii aprofundate în cadrul IB la matematică, business & management, psihologie, la care se adaugă certificările ECDL Core şi WebStarter, participările la diverse olimpiade şi concursuri, conferinţe internaţionale în domeniu (Moscova, Brazilia), voluntariatul în calitate de Director General Departament IT România în cadrul Global Confederation of Romanian sau de secretar tehnic al revistei International Journal of Computers Communications & Control, etc, urmând din toamna 2017 cursuri universitare în domeniul ales.
-Jb. Îţi mulţumesc foarte muult Ioana şi sunt sigură că vom fi mândri de tine. Succes, oriunde te-ai afla!
Citiți principiile noastre de moderare aici!